Category Archives: Noutati in BP

Influența sistemului digestiv asupra bolilor Parkinson și Alzheimer

Sursa: Society for Neuroscience
Postat la 16 nov. 2017
(Rezumat)
Oamenii au în corp aproape aproximativ tot atât de multe celule bacteriene cât celulele umane, iar majoritatea acestor bacterii trăiesc în intestine. Noua cercetare publicata astazi dezvaluie legaturile dintre microbiomul intestinului – populatia de microorganisme care traiesc in tractul gastro-intestinal – si bolile cerebrale, cum ar fi Parkinsons si Alzheimer, inclusiv noi metode potentiale de urmarire si tratare a acestor boli. Studiile au fost prezentate la Neuroscience 2017, reuniunea anuala a Societatii pentru Neuroscience si cea mai mare sursa din lume de stiri emergente despre stiinta creierului si de sanatate.

Rezultatele prezentate astazi adauga la tot mai multe dovezi care arata influenta intestinului asupra creierului si relatia cruciala dintre cele doua, a declarat moderatorul conferinței de presa dr.Tracy Bale, „Direcționarea intestinului introduce un unghi diferit și promițător pentru a aborda tulburările cerebrale pe tot parcursul vieții.

Boala Parkinson stopată?

Este foarte posibil ca evoluția bolii Parkinson să poată fi stopată cu ajutorul unui medicament folosit în mod normal pentru diabet de tip 2, sugerează un test clinic efectuat recent, potrivit BBC. Tratamentul administrat în cazul bolii Parkinson ajută la ținerea sub control a simptomelor, dar nu previne moartea celulelor creierului.
Testul efectuat pe 62 de pacienți, publicat în The Lancet, sugerează că medicina a făcut un mare progres privind această boală. Echipa de la University College of London (UCL) este „entuziasmată“, dar îndeamnă la prudență, având în vedere faptul că beneficiile pe termen lung sunt nesigure, iar medicamentul mai are nevoie de testări.
„Nu există nicio îndoială: cea mai mare nevoie, atunci când vine vorba despre Parkinson, este de un medicament care să încetinească evoluția bolii“, spune, pentru BBC, profesorul Tom Foltynie, unul dintre cercetători. În boala Parkinson, creierul este afectat în mod progresiv, iar celulele care produc dopamină mor. Apar tremurul, dificultatea în mișcare și, eventual, probleme de memorie. Tratamentele ajută la controlul asupra acestor simptome prin creșterea nivelului de dopamină, dar celulele continuă să moară, iar boala se agravează. Niciun medicament nu poate stopa asta.
Rezultate surprinzătoare
În studiu, jumătate din pacienți au primit exenatidă, un medicament pentru diabet, iar ceilalți – un tratament placebo. Toți pacienții și-au luat și celelalte medicamente, obișnuite, care le fuseseră prescrise de medici. Așa cum era de așteptat, cei care aveau tratamentul placebo au avut nevoie de 48 de săptămâni de tratament.
Dar ceilalți care au primit exenatidă au fost stabili. Chiar și după trei luni de la încetarea tratamentului experimental, aceștia erau într-o stare foarte bună. „Este primul test clinic la pacienți cu boala Parkinson, unde s-a obținut un efect de o asemenea amploare. Avem încredere că exenatida nu doar maschează simptomele, ci acționează asupra bolii. Trebuie să fim încrezători, dar și precauți, pentru că trebuie să aprofundăm aceste descoperiri“, explică Tom Foltynie. Un medicament eficient trebuie să țină în loc boala timp de mai mulți ani pentru o diferență semnificativă la pacienți.
Articol publicat în Cotidianul la 09.08.2017

Helicobacter pylori

O infectie bacteriana comuna poate contribui la riscul bolii Parkinson (PD), conform noilor cercetari publicate in Jurnalul European de Neurologie. Studiul este primul care leaga bacteria de boala Parkinson la o populatie mare.
Bacteria, denumita Helicobacter pylori (HP), este mult mai frecvent asociata cu problemele de stomac, inclusiv ulcer si rareori, cancer de stomac. Dar cercetatorii au fost mult timp nedumeriti de ce multe persoane cu Parkinson au un istoric de probleme de stomac, cum ar fi ulcerul, inainte de dezvoltarea bolii Parkinson . Unele cercetari au aratat chiar ca eliminarea infectiilor cu H. pylori a ajutat la simptomele de Parkinson. Cercetatorii inca nu au facut un studiu epidemiologic intr-un grup mare in vederea legarii statistice a H. pylori de Parkinson.

Ultrasunetele focalizate in Boala Parkinson

Traducere din limba engleză realizată de Politrad

Un test iniţial pentru a determina dacă o intervenţie chirurgicală pe creier fără scalpel poate reduce tremorul cauzat de boala Parkinson a produs rezultate încurajatoare.

Într-o lucrare publicată de revista ştiinţifică JAMA Neurology, cercetătorii au concluzionat că efectuarea unor cercetări suplimentare este justificată. Micul studiu pilot a fost condus de Dr. Jeff Elias de la Universitatea din Virginia, Facultatea de Medicină, desfăşurat şi la Institutul de Neuroştiinţe din Seattle. În studiu au fost înscrişi douăzeci şi şapte de participanţi cu boală Parkinson dominată de tremor; echipa de cercetare a repartizat la întâmplare 20 de pacienţi care urmau să fie trataţi cu unde de ultrasunete focalizate aplicate creierului lor, în timp ce celorlalţi li s-a efectuat o procedură falsă, pentru a ţine cont de orice potenţial efect placebo. (Ulterior, acestora din urmă li s-a oferit posibilitatea de a fi supuşi procedurii efective).

Toţi sufereau de un tremor rezistent la tratamentul medical şi toţi au continuat să îşi ia tratamentul curent pentru Parkinson. Participanţii la studiu care au fost supuşi procedurii cu ultrasunete focalizate au experimentat o îmbunătăţire medie de 62 la sută a tremorului mâinilor trei luni mai târziu. Şi în cazul celor care au fost supuşi procedurii false s-au constatat mici îmbunătăţiri, sugerând apariţia unui efect placebo. Cercetătorii au ajuns la concluzia că sunt necesare teste suplimentare pentru a stabili mai bine eficacitatea ultrasunetelor focalizate în tratamentul tremorului cauzat de Parkinson.

Vârsta medie a participanţilor la studiu a fost de 67,8 ani, 26 dintre participanţi fiind bărbaţi. Cele mai semnificative efecte secundare raportate au fost amorţirea uşoară a unei părţi a corpului, care s-a îmbunătăţit, şi amorţirea feţei şi degetelor, care a persistat. Doi dintre participanţi au prezentat şi o slăbiciune parţială, din care şi-au revenit sau care s-a îmbunătăţit pe parcursul studiului. (Procedura a fost modificată de atunci pentru a atenua acest risc de slăbiciune, spun cercetătorii.) Lucrarea completă poate fi citită gratuit la JAMA Neurology.

Despre ultrasunetele focalizate

Tehnologia cu ultrasunete focalizate a fost deja aprobată de către Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente pentru tratamentul tremorului esenţial, cea mai frecventă tulburare de mişcare. Aprobarea a venit după ce Elias şi colegii săi de la UVA au pus în practică abordarea. De asemenea, există şi alţi cercetători care evaluează potenţialul ultrasunetelor focalizate pentru tratarea multor altor boli, inclusiv cancerul de sân, tumorile cerebrale, epilepsia şi durerea.

Tehnologia funcţionează prin focalizarea undelor sonore în interiorul corpului cu producerea unui mic focar, la fel ca o lupă care focalizează lumina. Prin controlarea cu atenţie a acestui proces, cercetătorii pot întrerupe circuitele defectuoase ale creierului sau pot distruge ţesuturile nedorite. Spre deosebire de intervenţiile chirurgicale tradiţionale pe creier, craniul nu trebuie găurit sau tăiat. Imagistica prin rezonanţă magnetică le permite să monitorizeze locul şi intensitatea procedurii în timp real, o caracteristică de siguranţă importantă atunci când se efectuează modificări permanente ale creierului.

Ce urmează

Cercetătorii consideră că un studiu multicentric mai amplu este necesar pentru a defini mai bine rolul potenţial al tratamentului cu ultrasunete focalizate în gestionarea bolii Parkinson. „Descoperirile noastre sugerează că pacienţii care pot beneficia de aceasta abordare sunt cei pentru care reducerea tremorului este suficientă pentru a le îmbunătăţi calitatea vieţii”, a declarat cercetătorul de la UVA, Dr. Binit Shah.

LEVODOPA SI DISKINEZIILE IN BOALA PARKINSON

 

Cu toate că medicamentul Levodopa poate să amelioreze foarte mult simptomele bolii Parkinson, într-o perioadă de cinci ani, jumătate din pacienții care utilizează L-DOPA dezvoltă o afecțiune ireversibilă – mișcări involuntar repetitive, rapide și convulsive. Acest comportament motor anormal apare doar atunci când se utilizează L-DOPA și încetează atunci când utilizarea medicamentului este oprită. Cu toate acestea, dacă L-DOPA este utilizat din nou, chiar și după multe luni, acest comportamente reapare rapid.

În cadrul cercetărilor pentru a preveni acest efect secundar și a extinde utilitatea medicamentului L-DOPA – care este cel mai eficient medicament în tratarea bolii Parkinson – cercetătorii de la Universitatea Alabama din Birmingham au descoperit un mecanism esențial al acestei memorii pe termen lung pentru dischinezia indusă de L-DOPA sau LID.

Aceștia raportează o reorganizare pe scară largă a metilării ADN – un proces în care funcția ADN-ului este modificată –în celule, cauzată de L-DOPA. Au descoperit de asemenea că tratamentele care măresc sau diminuează metilarea ADN pot modifica simptomele de dischinezie într-un model animal.

Astfel, modificarea metilării ADN poate reprezenta un nou obiectiv terapeutic în scopul de a preveni sau modifica comportamentul de tip LID.

“L-DOPA reprezintă un tratament foarte important pentru Parkinson, dar la mulți pacienți utilizarea sa este limitată de dischinezie ”, spune David Standaert, medic, doctor, profesor la John N. Withaker și președinte al Departamentului de Neurologie la UAB. “Mijloace mai bune de a preveni sau modifica LID ar putea extinde enorm utilizarea L-DOPA fără a induce efecte secundare intolerabile. Tratamentele pe care le-am utilizat în prezenta, suplimentarea metioninei sau RG-108, nu sunt practice pentru utilizarea umană; însă acestea indică o oportunitate de a dezvolta tratamente epigenetice bazate pe metilare în boala Parkinson.”

Cercetările lui David Figge, Karen EskowJaunarajs, doctor, și ale autorului David Standaert, Centrul de Neurodegenerare și Tratamente Experimentale, Departamentul de Neurologie al UAB, au fost recent publicate în The Journal of Neuroscience.

Detalii legate de cercetări

Cu toate că studiile legate de LID la modele animale au indicat schimbări în expresia genelor și semnalizarea celulară, încă nu s-a găsit răspunsul la o întrebare cheie: De ce senzitizarea neurală observată la LID este persistentă atunci când administrarea L-DOPA este tranzitorie?

Cercetătorii de la UAB au avut bănuieli legate de schimbările metilării ADN – atașarea unei grupări metil la nucleotide în ADN – pentru că se știe că metilarea schimbă în mod stabil expresia genelor în celule pe măsură ce acestea cresc și se diferențiază. Mai mult, s-a demonstrat că schimbările de metilare la neuroni se petrec în timpul formării memoriei de localizare și dezvoltării unui comportament de dependență după utilizarea cocainei.

În general, o metilare ADN crescută are un efect de amortizare asupra expresiei genelor din apropiere, în timp ce îndepărtarea grupărilor metil duce la creșterea expresiei genelor.

Figge și colegii au constatat că:

  • Tratamentul cu L-DOPA la rozătoarele cu simptome Parkinson a mărit expresia a două demetilaze ADN.
  • Celulele din striatul dorsal la modelul LID au indicat schimbări complexe, specifice locației în metilarea ADN, văzute îndeosebi ca demetilaze.
  • Schimbările în metilarea ADN se găseau în apropierea multor gene de importanță funcțională stabilită în LID.
  • Metilarea ADN global modulatoare – fie prin injectarea de metionină pentru a crește metilarea sau prin aplicarea RG-108, un inhibator al metilării, la striat – a modificat comportamentul de dischinezie al LID, ascendent sau respectiv descendent.

„Împreună”, au scris cercetătorii, „aceste constatări demonstrează că L-DOPA induce schimbări pe scară largă afectând metilarea ADN striat și că aceste schimbări sunt necesare pentru dezvoltarea și menținerea LID.”

Traducere asigurată de TopLevel Traduceri

Articolul original

Reversia simptomelor bolilor neurodegenerative.

 

Data:                                     25 aprilie 2016

Sursa:                                   Universitatea din Leicester

Rezumat:

 

Conform unui studiu de laborator se pare că s-a descoperit ‘reversia’ simptomelor bolilor Parkinson și Alzheimer. Oamenii de știință au arătat că abordările genetice și farmaceutice pot fi utilizate la metaboliți cu toxicitate scăzută ai sistemului nervos, astfel putându-se atenua  simptomele severe de neurodegenerare.

Un studiu efectuat pe o perioadă de 5 ani de către o echipă internațională condusă de Universitatea din Leicester a găsit o metodă pentru ‘reversia’ simptomelor de neurodegenerare cum ar fi Parkinson și Alzheimer – au fost utilizate musculițe drept cobai.

Oamenii de știință au demonstrat că abordările farmaceutice și genetice pot fi uitilizate pentru a scădea nivelul metaboliților toxici in sistemul nervos astfel atenuându-se simptomele neurodegenerării.

Studiul efectuat de Dr. Carlo Breda,  care lucrează în cadrul laboratorului coordonat de Profesorul Flavioano Giorgini la Universitatea din Leicester, este publicat în publicația Proceduri ale Academiei Nationale din S.U.A. Studiul a fost realizat împreună cu strânsa colaborare a Universitatea Școlii de Medicină din Maryland (SUA) condus de Prof. Robert Schwarz cu contribuția Dr. Korrapati Sathyasaikumar și Dr Francesca Notarangelo. Alți colegi din cadrul Universității Leicester care au contribuit sunt: Prof Charalambos Kyriacou, Shama Idrissi, Jasper Estanero, Gareth Moore, și Dr Edward Green.

Profesorul Giorgini de la Departamentul de Genetică din Leicester, recunoscut pe plan mondial, a spus: “Cercetarea noastă este concentrată pe o mai bună înțelegere a mecanismelor care contribuie la debutul și progresia simptomelor bolii în disfuncții neurodegenerative” . Acestea sunt boli în care anumite populații de celule nervoase din creier mor, ducând la probleme locomotorii grave și deficiențe cognitive la pacienți.

“Bolile Alzheimer și Parkinson sunt cele mai comune disfuncții neurodegenerative pe plan mondial. Posibilitățile de tratament pentru aceste boli sunt limitate și la momentul actual nu există soluție de vindecare. Speranța noastră constă în faptul că prin îmbunătățirea cunoștiințelor pe care le deținem referitoare la modalitatea în care aceste celule nervoase se îmbolnăvesc și mor la nivelul creierului, putem să ajutăm la conceperea unor modalități de interpunere cu aceste procese, astfel putem fie întârzia debutul bolii, fie preveni boala în totalitate. ”

Cercetarea recent publicată a utilizat drosofila Drosophila melanogaste în explorarea rolului metaboliților specifici în calea kinurenină care cauzează pierderea celulelor nervoase în modelele utilizate sub forma bolilor Alzheimer, Parkinson și Huntington.

Studii anterioare efectuate de echipa din Leicester și alții au arătat că unii dintre acești metaboliți sunt toxici pentru celulele nervoase, iar nivelul lor de toxicitate este mai ridicat în cadrul acestor boli. În trecut, cercetătorii au descoperit că pot utiliza abordări genetice pentru a inhiba (“a reduce la tăcere”) activitatea a două enzime critice pe această cale – TDO și KMO- care reduc nivelul metaboliților toxici și pierderea celulelor nervoase în drosofila utilizată pentru modelul bolii Huntington.

În cadrul studiul actual, ei au descoperit cum, inhibarea acestor două enzime îmbunătățesc “simptomele” la musculițe datorită nivelurilor foarte ridicate cale kinurenine.

Profesorul Giorgini a spus că: “Există un echilbru fin între nivelurile de metaboliți “buni” și “răi” care își fac apariția în calea Kinunerină. În cadrul bolii, balanța se înclină către metaboliți “răi”, iar prin inhibarea TDO și KMO reușim o reechilibarea către “bine”. De exemplu, am descoperit că, dacă inhibăm fie TDO sau KMO la musculițele Huntington, reducem pierderea de neuroni. În cadrul musculițelor utilizate la bolile Alzheimer și Parkinson am observat o prelungire a duratei scăzute de viață a acestor musculițe și s-a reușit inclusiv o reversie a deficiențelor locomotorii. Am utilizat inclusiv o substanta chimica asemănătoare drogului pentru a inhiba TDO și am observat că și aceasta atenuează simptomele. ”

Dr. Breda a spus: ” Există un interes considerabil în dezvoltarea medicamentelor ce “refuză” aceste enzime, iar speranța noastră este aceea că munca depusă poate duce la medicamente care pot trata aceste disfuncții devastatoare în viitor. Disfuncțiile neurodegenerative sunt boli devastatoare cu posibilități limitate de tratament. Factorul de risc major pentru aceste boli este îmbătrânirea – și, cum societatea noastră devine mai longevivă, ne confruntăm cu creșteri dramatice în numărul persoanelor care suferă de aceste disfuncții.”

Profesorul Giorgini a adăugat că: “Suntem entuziasmați de aceste rezultatate care sugerează că inhibiția TDO și KMO poate fi o strategie generală utilizată pentru a ameliora simptomele în multitudinea disfuncțiilor neurodegenerative, nu doar la bolile Parkinson și Alzheimer. Într-adevăr, în urmă cu 5 ani, am arătat în primul rând că aceste manipulări pot îmbunătății “simptomele” musculițelor în cadrul modelului Huntington, astfel, pasul următor este să validăm munca noastră depusă în cadrul modelelor mamifere și în final să stabilim care sunt medicamentele care pot ajuta pacienții inscriși în testele clinice.”

Anumite aspecte ale acestei lucrări au fost sprijinite de Fundația CHDI, NIH și Parkinson UK.

Comentând asupra studiul, Claire Bale, Șeful Comunicațiilor de Cercetare din cadrul Parkinson UK a spus: ” Parkinson este o condiție cerebrală neurologică progresivă, cu simptome care apar atunci când 70% din celulele nervoase ale creierului sunt distruse. ”

“Din păcate, tratamentele actuale reușesc să rezolve doar o parte din simptomele acestei boli, dar nu pot încetinii degenerarea acestor celule. ”

“Acest studiu care se concentrează pe protejarea celulor nervoase, precum cele pierdute în cadrul bolii Parkinson, țintind către proteinele din calea Kinurenină, ar putea reprezent un punct de turnură în lupta împotriva acestei boli – care, în prezent este incurabilă. ”

“Există un potențial foarte mare în valorificarea puterii proteinelor protective pentru prevenirea pierderii celulelor cerebrale. Parkinson UK explorează acest aspect prin investirea într-un studiu clinic al GDNF, o proteină care susține supraviețuirea celulelor cerebrale. ”

“Cercetări precum cel în cauză deschid noi uși în descoperirea altor tratamente, care, într-o bună zi, pot contracara cauza principală care stă la baza unei boli are afectează 127000 de oameni în UK. ”


Sursa articolului:

Postarea de mai sus este retipărită din materiale puse la dispoziție de Universitatea din Leicester. Notă: Materialele pot fi editate în ceea ce privește conținutul și lungimea.


Bibliografie:

  1. Carlo Breda, Korrapati V. Sathyasaikumar, Shama Sograte Idrissi, Francesca M. Notarangelo, Jasper G. Estranero, Gareth G. L. Moore, Edward W. Green, Charalambos P. Kyriacou, Robert Schwarcz, and Flaviano Giorgini.Inhibarea Tryptophan-2,3-dioxygenase (TDO) ameliorează neurodegenerarea prin modularea metaboliților căii Kinurenine. PNAS, aprilie 2016 DOI:10.1073/pnas.1604453113

Universitatea din Leicester. “Progrese anunțate în lupta împotriva Parkinson, Alzheimer: Studiile de laborator descoperă noi modalități de reversie a simptomelor” ScienceDaily. ScienceDaily, 25 aprilie 2016. <www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160425161205.htm>.

Articol tradus de TopLevel-Traduceri

O noua descoperire promitatoare

Un studiu în faza I oferă dovezi cu privire la faptul că un medicament aprobat de FDA pentru leucemie a crescut în mod semnificativ nivelul de dopamină în creier si a redus proteinele toxice legate de progresia bolii la pacienții cu Parkinson sau demență cu corpi Lewy. Dopamina este substanța chimică din creier (neurotransmițător) pierdută ca urmare a morții neuronilor care produc dopamina în cazul acestor boli neurodegenerative.

Cercetatorii de la Georgetown University Medical Center (GUMC), spun că concluziile descrise în Journal of Parkinson’s Disease, susțin rezultatele clinice observate îmbunătățite și raportate prima data la întâlnirea anuală a Society for Neuroscience, din octombrie 2015.

Studiul a testat nilotinib luat zilnic timp de șase luni. O doză mult mai mică de nilotinib (150 sau 300 mg o dată pe zi) a fost utilizată comparativ cu doza pentru leucemie mieloidă cronică (300-400 mg de două ori pe zi). Doisprezece pacienți au fost implicați în studiul clinic – un pacient s-a retras datorită unui eveniment advers. Cercetătorii spun că medicamentul pare să fie neprimejdios si bine tolerat de cei 11 participanți rămași care au finalizat studiul.

Pe lângă siguranță, cercetătorii au examinat, de asemenea, markerii biologici din sânge si lichidul cerebral spinal precum și îmbunătățirea cognitive, motorii si non-motorii. Aceștia au găsit semne importante că nilotinib poate oferi beneficii pacienților suferinzi de aceste boli neurodegenerative.

“Aceste rezultate trebuie privite cu precauție și validate în continuare în studii de amploare mai mare controlate cu placebo, deoarece acest studiu a fost de mică anvergură, pacienții au fost foarte diferiți unul de celălalt, și nu a existat nici un placebo,” spune cercetătorul principal al studiului, Dr. în Țtiințe medicale Charbel Moussa, director de cercetare științifică și clinică al Programului de Neuroterapie  translațională din cadrul GUMC.

Printre concluziile biomarker-ilor au fost:

• Nivelul acidului homovanilic dopaminei metabolit – un indicator al faptului că dopamina este produsă – dublat constant, chiar și cu pierderea majorității neuronilor dopaminergici. Cei mai mulți participanți la studiu au fost capabili de a opri utilizarea, sau de a reduce utilizarea terapiilor de înlocuire dopamină;

• Nivelul marker-ului de stres oxidativ DJ-1 legate de Parkinson – un indicator al faptului că neuronii care produc dopamina mor – a fost redus mai mult cu mai mult de 50 la suta după tratamentul cu niltonib; și

• Nivelurile marker-ilor de moarte celulară (NSE, S100B si tau) s-au redus în mod semnificativ în lichidul cefalorahidian (LCR) sugerând reducerea morții celulelor neuronale.

In plus, Moussa adaugă că se pare că nilotinib a atenuat pierderea de alfa-sinucleină din lichidul cerebrospinal, o proteină toxică care se acumulează în neuroni, având ca rezultat niveluri reduse de lichid cerebrospinal atât în cazul Parkinson cât și demență cu corpi Lewy.

Cercetătorii a afirmat, de asemenea,că toți cei 11 pacienți care au tolerat medicamentul au raportat îmbunătățiri clinice semnificative. Toți pacienții se aflau în stadii de mijloc – avansate de Parkinson și toți prezentau tulburări cognitive de ala ușoare până la severe.

“Pacienții și-au îmbunătățit în mod progresiv funcțiile motorii și cognitive, atâta timp cât acestea au fost luat medicamentul – în ciuda utilizării scăzute a terapiilor de înlocuire a dopaminei la participanții cu Parkinson și demența cu corpi Lewy,”  afirmă autorul principal al studiului,Dr.  Fernando Pagan, al Programului de Neuroterapie  translațională din cadrul GUMC și director al Programului privind tulburările motorii de la Spitalul Universitar MedStar Georgetown.

Dar, la trei luni după retragerea medicamentului, participanții au revenit la aceeași stare cognitivă și motorie redusă pe care o aveau înainte de începerea studiului, adaugă Pagan. Au fost raportate unele reacții adverse grave, inclusiv un pacient care s-a retras la patru săptămâni de tratament din cauza unui atac de cord și trei incidente de infecții ale tractului urinar sau pneumonie. Cercetătorii spun ca aceste incidente nu sunt neobișnuite în cadrul acestei populații de pacienți, și sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă evenimentele adverse sunt legate de utilizarea nilotinib.

” Siguranța pe termen lung a nilotinibului este o prioritate, de aceea este important să se efectueze studii ulterioare pentru a determina cea mai sigură și eficientă doză pentru Parkinson ”, spune Pagan.

Cercetătorii au conceput studiul clinic pentru a traduce mai multe observații notabile făcute în laborator. Studiile preclinice, conduse de Moussa, au arătat că nilotinib, un inhibitor al tirozin kinazei, penetrează în mod eficient bariera sânge-creier și distruge proteinele ​​toxice care se acumulează in maladia Parkinson și demență prin activarea neuronilor interiori responsabili cu „ mecanismul de aruncare deșeuri”.

Studiile publicate de ei au arătat, de asemenea, că nilotinib crește nivelurile de neurotransmițători dopamină – produsul chimic pierdut ca urmare a distrugerii neuronale datorat acumulării de proteine ​​toxice – si îmbunătățește rezultatele motorii si cognitive în cazul modelelor animale cu Parkinson și Alzheimer.

“Speranța noastră este de a clarifica beneficiile nilotinibului la pacienți intr-un studiu mult mai amplu și mai controlat. Acesta a fost un început foarte promițător, ” spune Moussa. ”Dacă aceste date se mențin în studii suplimentare, nilotinibul ar fi cel mai important tratament pentru Parkinsonism de la descoperirea Levodopa în urmă cu aproape 50 de ani.”

El adaugă, „În plus, dacă putem valida efectele nilotinibului asupra cogniției în studiile preconizate mai ample și  mai controlate cu placebo, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratamente pentru demența cu corpi Lewy, care nu are niciun leac, și, eventual, pentru alte tipuri de demențe.”

Sunt planificate două studii clinice faza II randomizate, controlate cu placebo, pentru vară / toamnă în ceea ce privește maladiile Parkinson și Alzheimer. Programul de Neuroterapie  translațională planifică, de asemenea, un mic studiu cu privire la ALS (boala Lou Gherig). Potrivit Novartis, costul (în Oct. 2015) nilotinibului pentru tratamentul CML era de aproximativ 10.360 $ pe lună pentru 800 mg pe zi. Doza utilizată în acest studiu a fost mai mică – 150 și 300 mg pe zi.


Sursă informație:

Postul de mai sus este retipărit din materialele furnizate de Georgetown University Medical Center. Notă: Materialele pot fi editate privind conținutul și mărimea.

 

Îmbunătățiri de până la 13% UPDRS

MOLECULA NATURALA N-ACETILCISTEINĂ (NAC)

îmbunătățiri de până la 13% UPDRS

 Molecula naturala, n-acetilcisteină (NAC), cu efecte antioxidante puternice, prezintă un beneficiu potențial ca parte a managementului pentru pacienții cu boala Parkinson, potrivit unui studiu publicat in revista PLOS ONE. Combinând atât evaluări clinice ale aptitudinilor mentale și fizice ale pacientului cât și studii de imagistica a creierului care urmărește nivelurile de dopamină, medicii de la Departamentele de Medicina Integrativa, Neurologie, si Radiologie, de la Universitatea Thomas Jefferson a arătat că pacienții care au primit NAC au prezentat îmbunătățiri la ambele aspecte.

Tratamentele actuale pentru boala Parkinson sunt în general limitate la înlocuirea temporară a dopaminei în creier, precum si unele medicamente concepute pentru a încetini progresia procesului bolii. Recent, cercetătorii au arătat ca stresul oxidativ in creier poate juca un rol critic in procesul de boala Parkinson, și că acest stres scade, de asemenea, nivelurile de glutation, o substanță chimica produsa de creier pentru a contracara stresul oxidativ. Studiile in celulele creierului au arătat ca NAC ajuta la reducerea daunelor oxidative a neuronilor, ajutând restabilirea nivelurilor de glutation antioxidante. NAC este un supliment oral care pot fi obținute la cele mai multe magazine de nutriție, și, de asemenea, în mod interesant vine într-o formă intravenoasă, care este folosit pentru a proteja ficatul in caz de supradozaj acetaminofen.

“Acest studiu releva o potențială nouă cale noua pentru pacienților cu boala Parkinson si arata ca n-acetilcisteina poate avea un efect unic fiziologic care alterează procesul de boala si permite neuronilor dopaminergici să recupereze o anumită funcție”, a declarat autorul principal al studiului Daniel Monti, MD, MBA, director al Centrului de Myrna Brind Medicina Integrativa, si Centrul Brind-Marcus de Medicina Integrative la Universitatea Thomas Jefferson.

 

In acest studiu, pacienții cu Parkinson care au continuat standardul actual de tratament de îngrijire, au fost plasate în două grupuri. Primul grup a primit o combinație de orală sau intravenoasă (IV) NAC timp de trei luni. Acești pacienți au primit 50 mg / kg, NAC intravenos o dată pe săptămână și 600mg NAC oral 2x pe zi, în zilele non-IV. Al doilea grup, pacienții de control, a primit doar standardul lor de ingrijire pentru tratamentul Parkinson. Pacienții au fost evaluați inițial, înainte de a începe NAC și apoi, după trei luni de la primirea NAC, în timp ce pacienții de control au fost pur și simplu evaluați inițial și trei luni mai târziu. Evaluarea a constat în măsurări clinice standard, cum ar fi Scala unificată de evaluare a stadiului bolii Parkinson (UPDRS). Această scală reprezintă o evaluare efectuată de medici pentru determinarea stadiului bolii, si o scanare a creierului prin imagistica DATSCAN SPECT, care măsoară cantitatea de transportor de dopamina din ganglionilor bazali, zona cea mai afectată de procesul de boala Parkinson. În comparație cu pacienții martor, pacienții care au primit NAC au prezentat îmbunătățiri ale scorului UPDRS de aproximativ 13%

Articol original: https://www.sciencedaily.com/releases/2016/06/160616141630.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+sciencedaily%2Fmind_brain%2Fparkinsons+%28Parkinson%27s+News+–+ScienceDaily%29

Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor webGlobal Market Finder

Potential Nou Tratament in Boala Parkinson

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore (Singapore NTU) și McLean Hospital si Harvard Medical School din Statele Unite au descoperit ca medicamente anti-malarie existente ar putea fi un potențial tratament pentru boala Parkinson.
Boala Parkinson este una dintre cele mai comune afecțiuni neurodegenerative in Singapore. Aceasta afecteaza trei din fiecare 1.000 de persoane cu vârsta de 50 ani și peste. Cu o populație în curs de îmbătrânire, în Singapore, cazuri de boli neurodegenerative sunt în creștere.
Rezultatele acestei cercetări revoluționar, au fost publicate recent in jurnalul on-line al Academiei Nationale de Stiinte din Statele Unite ale Americii (PNAS).
Proiectul de cercetare multi-anual a fost un parteneriat între profesor Kwang-Soo Kim din McLean Hospital si Harvard Medical School din Statele Unite si profesor asociat Yoon Ho Sup la Scoala de Stiinte Biologice NTU.

Echipa de oameni de stiinta internationale au descoperit că prin activarea Nurr1, o clasa de proteine ​​gasite in creier, se protejeaza capacitatea creierul de a genera neuronilor dopaminergici.

Dopamina, o substanță cunoscută din creier ca fiind generatoare de sentimente placute, este un neurotransmitator important care afectează de controlul al motor și mișcarea mușchilor din corp.

Boala Parkinson perturba productia de neuronilor dopaminergici și progresiv duce la pierderea de control motoriu.

In testele de laborator, oamenii de stiinta au descoperit ca prin activarea Nurr1, la șobolanii care au avut boala Parkinson, a fost îmbunătățit comportamentul lor și nu au prezentat simptomele

Yoon a declarat ca echipa a monitorizat aproximativ 1000 de medicamente deja aprobate FDA, înainte de a găsi două medicamente anti-malarie care au avut efectele mult așteptate: Chloroquine și Amodiaquine.

“Descoperirea noastră aduce speranță pentru milioane de oameni care suferă de boala Parkinson, în special prin faptul că medicamentele pe care le-am gasit  au fost deja utilizate pentru tratarea malariei de zeci de ani”, a declarat Conf Prof Yoon, un expert în descoperirea și conceperea de noi medicamente

“Cercetarile noastre arata de asemenea ca medicamentele existente pot fi recalificate pentru a trata alte boli și odată găsite mai multe medicamente potențiale, le putem restructura pentru a fi mai eficiente în combaterea bolilor specifice odată cu reducerea efectelor secundare.”

Profesorul Kwang-Soo Kim, un expert important in boala Parkinson, a declarat că standardul de aur actual de tratament este de a reface nivelurile de dopamina la pacienti prin medicamente sau prin utilizarea unei metode chirurgicale pentru a face stimulare cerebrala profunda, folosind curenți electrici.

“Cu toate acestea, aceste tratamente farmacologice si chirurgicale se adresează simptomelor pacientului, cum ar fi pentru a îmbunătăți funcțiile de mobilitate în stadiile incipiente ale bolii, dar tratamentele nu pot încetini sau opri procesul de boala”, explica Prof Kim.

“Bazându-se pe diferite linii de dovezi științifice, Nurr1 este cunoscut a fi o țintă potențială a medicamentelor pentru a trata maladia Parkinson. În ciuda eforturilor mari de la companiile farmaceutice si mediul academic, nimeni nu a reușit să găsească o moleculă care poate lega direct la ea și activa, cu excepția pentru noi. ”

Atât Chloroquine și Amodiaquine sunt deja aprobate de Food and Drug Administration din SUA și sunt utilizate pentru trtare uninfectii malarie tratarea. Clorochină a fost folosit la sfârșitul anilor 1940 la începutul anilor 1950, până la parazitul malariei a crescut rezistenta in timp Amodiaquine este încă folosită în Africa de azi.

Oamenii de stiinta sunt acum căutați în studierea mai multe medicamente care pot opri și inversa debutul bolii Parkinson.

De asemenea, au scopul de a proiecta medicamente mai bune pentru boala prin modificarea chloroquine si Amodiaquine. Echipa spera sa efectueze studii clinice cu aceste medicamente modificate.

Articolul original se găsește aici

Flora intestinala si boala Parkinson

Conform unui studiu efectuat la Universitatea Helsinki și Spitalul Universitar Central din Helsinki si publicat în decembrie 2014, cei care suferă de boala Parkinson au o floră microbiană intestinală diferită de omologii lor sănătoși. Practic, este vorba în special de bacteria din familia Prevotellaceae, aflată în număr mult mai mic față de grupul de control. Cercetătorii nu au determinat însă care este cauza și care este efectul: lipsa bacteriei este datorată bolii sau boala este datorată lipsei bacteriei. Ar mai fi o variantă, în care boala Parkinson și lipsa bacteriei ar avea o a treia cauză, comună.

O altă descoperire interesantă este bacteria din familia Enterobacteriaceae. Cantitatea în care se găsește această bacterie este strâns corelată cu severitatea problemelor de echilibru și de mers ale pacientului.

Se speră că aceste descoperiri să ducă la dezvoltarea de noi metode de diagnosticare sau chiar de tratament mergând până la prevenirea bolii Parkinson.