Category Archives: Noutati in BP

LEVODOPA SI DISKINEZIILE IN BOALA PARKINSON

 

Cu toate că medicamentul Levodopa poate să amelioreze foarte mult simptomele bolii Parkinson, într-o perioadă de cinci ani, jumătate din pacienții care utilizează L-DOPA dezvoltă o afecțiune ireversibilă – mișcări involuntar repetitive, rapide și convulsive. Acest comportament motor anormal apare doar atunci când se utilizează L-DOPA și încetează atunci când utilizarea medicamentului este oprită. Cu toate acestea, dacă L-DOPA este utilizat din nou, chiar și după multe luni, acest comportamente reapare rapid.

În cadrul cercetărilor pentru a preveni acest efect secundar și a extinde utilitatea medicamentului L-DOPA – care este cel mai eficient medicament în tratarea bolii Parkinson – cercetătorii de la Universitatea Alabama din Birmingham au descoperit un mecanism esențial al acestei memorii pe termen lung pentru dischinezia indusă de L-DOPA sau LID.

Aceștia raportează o reorganizare pe scară largă a metilării ADN – un proces în care funcția ADN-ului este modificată –în celule, cauzată de L-DOPA. Au descoperit de asemenea că tratamentele care măresc sau diminuează metilarea ADN pot modifica simptomele de dischinezie într-un model animal.

Astfel, modificarea metilării ADN poate reprezenta un nou obiectiv terapeutic în scopul de a preveni sau modifica comportamentul de tip LID.

“L-DOPA reprezintă un tratament foarte important pentru Parkinson, dar la mulți pacienți utilizarea sa este limitată de dischinezie ”, spune David Standaert, medic, doctor, profesor la John N. Withaker și președinte al Departamentului de Neurologie la UAB. “Mijloace mai bune de a preveni sau modifica LID ar putea extinde enorm utilizarea L-DOPA fără a induce efecte secundare intolerabile. Tratamentele pe care le-am utilizat în prezenta, suplimentarea metioninei sau RG-108, nu sunt practice pentru utilizarea umană; însă acestea indică o oportunitate de a dezvolta tratamente epigenetice bazate pe metilare în boala Parkinson.”

Cercetările lui David Figge, Karen EskowJaunarajs, doctor, și ale autorului David Standaert, Centrul de Neurodegenerare și Tratamente Experimentale, Departamentul de Neurologie al UAB, au fost recent publicate în The Journal of Neuroscience.

Detalii legate de cercetări

Cu toate că studiile legate de LID la modele animale au indicat schimbări în expresia genelor și semnalizarea celulară, încă nu s-a găsit răspunsul la o întrebare cheie: De ce senzitizarea neurală observată la LID este persistentă atunci când administrarea L-DOPA este tranzitorie?

Cercetătorii de la UAB au avut bănuieli legate de schimbările metilării ADN – atașarea unei grupări metil la nucleotide în ADN – pentru că se știe că metilarea schimbă în mod stabil expresia genelor în celule pe măsură ce acestea cresc și se diferențiază. Mai mult, s-a demonstrat că schimbările de metilare la neuroni se petrec în timpul formării memoriei de localizare și dezvoltării unui comportament de dependență după utilizarea cocainei.

În general, o metilare ADN crescută are un efect de amortizare asupra expresiei genelor din apropiere, în timp ce îndepărtarea grupărilor metil duce la creșterea expresiei genelor.

Figge și colegii au constatat că:

  • Tratamentul cu L-DOPA la rozătoarele cu simptome Parkinson a mărit expresia a două demetilaze ADN.
  • Celulele din striatul dorsal la modelul LID au indicat schimbări complexe, specifice locației în metilarea ADN, văzute îndeosebi ca demetilaze.
  • Schimbările în metilarea ADN se găseau în apropierea multor gene de importanță funcțională stabilită în LID.
  • Metilarea ADN global modulatoare – fie prin injectarea de metionină pentru a crește metilarea sau prin aplicarea RG-108, un inhibator al metilării, la striat – a modificat comportamentul de dischinezie al LID, ascendent sau respectiv descendent.

„Împreună”, au scris cercetătorii, „aceste constatări demonstrează că L-DOPA induce schimbări pe scară largă afectând metilarea ADN striat și că aceste schimbări sunt necesare pentru dezvoltarea și menținerea LID.”

Traducere asigurată de TopLevel Traduceri

Articolul original

Reversia simptomelor bolilor neurodegenerative.

 

Data:                                     25 aprilie 2016

Sursa:                                   Universitatea din Leicester

Rezumat:

 

Conform unui studiu de laborator se pare că s-a descoperit ‘reversia’ simptomelor bolilor Parkinson și Alzheimer. Oamenii de știință au arătat că abordările genetice și farmaceutice pot fi utilizate la metaboliți cu toxicitate scăzută ai sistemului nervos, astfel putându-se atenua  simptomele severe de neurodegenerare.

Un studiu efectuat pe o perioadă de 5 ani de către o echipă internațională condusă de Universitatea din Leicester a găsit o metodă pentru ‘reversia’ simptomelor de neurodegenerare cum ar fi Parkinson și Alzheimer – au fost utilizate musculițe drept cobai.

Oamenii de știință au demonstrat că abordările farmaceutice și genetice pot fi uitilizate pentru a scădea nivelul metaboliților toxici in sistemul nervos astfel atenuându-se simptomele neurodegenerării.

Studiul efectuat de Dr. Carlo Breda,  care lucrează în cadrul laboratorului coordonat de Profesorul Flavioano Giorgini la Universitatea din Leicester, este publicat în publicația Proceduri ale Academiei Nationale din S.U.A. Studiul a fost realizat împreună cu strânsa colaborare a Universitatea Școlii de Medicină din Maryland (SUA) condus de Prof. Robert Schwarz cu contribuția Dr. Korrapati Sathyasaikumar și Dr Francesca Notarangelo. Alți colegi din cadrul Universității Leicester care au contribuit sunt: Prof Charalambos Kyriacou, Shama Idrissi, Jasper Estanero, Gareth Moore, și Dr Edward Green.

Profesorul Giorgini de la Departamentul de Genetică din Leicester, recunoscut pe plan mondial, a spus: “Cercetarea noastă este concentrată pe o mai bună înțelegere a mecanismelor care contribuie la debutul și progresia simptomelor bolii în disfuncții neurodegenerative” . Acestea sunt boli în care anumite populații de celule nervoase din creier mor, ducând la probleme locomotorii grave și deficiențe cognitive la pacienți.

“Bolile Alzheimer și Parkinson sunt cele mai comune disfuncții neurodegenerative pe plan mondial. Posibilitățile de tratament pentru aceste boli sunt limitate și la momentul actual nu există soluție de vindecare. Speranța noastră constă în faptul că prin îmbunătățirea cunoștiințelor pe care le deținem referitoare la modalitatea în care aceste celule nervoase se îmbolnăvesc și mor la nivelul creierului, putem să ajutăm la conceperea unor modalități de interpunere cu aceste procese, astfel putem fie întârzia debutul bolii, fie preveni boala în totalitate. ”

Cercetarea recent publicată a utilizat drosofila Drosophila melanogaste în explorarea rolului metaboliților specifici în calea kinurenină care cauzează pierderea celulelor nervoase în modelele utilizate sub forma bolilor Alzheimer, Parkinson și Huntington.

Studii anterioare efectuate de echipa din Leicester și alții au arătat că unii dintre acești metaboliți sunt toxici pentru celulele nervoase, iar nivelul lor de toxicitate este mai ridicat în cadrul acestor boli. În trecut, cercetătorii au descoperit că pot utiliza abordări genetice pentru a inhiba (“a reduce la tăcere”) activitatea a două enzime critice pe această cale – TDO și KMO- care reduc nivelul metaboliților toxici și pierderea celulelor nervoase în drosofila utilizată pentru modelul bolii Huntington.

În cadrul studiul actual, ei au descoperit cum, inhibarea acestor două enzime îmbunătățesc “simptomele” la musculițe datorită nivelurilor foarte ridicate cale kinurenine.

Profesorul Giorgini a spus că: “Există un echilbru fin între nivelurile de metaboliți “buni” și “răi” care își fac apariția în calea Kinunerină. În cadrul bolii, balanța se înclină către metaboliți “răi”, iar prin inhibarea TDO și KMO reușim o reechilibarea către “bine”. De exemplu, am descoperit că, dacă inhibăm fie TDO sau KMO la musculițele Huntington, reducem pierderea de neuroni. În cadrul musculițelor utilizate la bolile Alzheimer și Parkinson am observat o prelungire a duratei scăzute de viață a acestor musculițe și s-a reușit inclusiv o reversie a deficiențelor locomotorii. Am utilizat inclusiv o substanta chimica asemănătoare drogului pentru a inhiba TDO și am observat că și aceasta atenuează simptomele. ”

Dr. Breda a spus: ” Există un interes considerabil în dezvoltarea medicamentelor ce “refuză” aceste enzime, iar speranța noastră este aceea că munca depusă poate duce la medicamente care pot trata aceste disfuncții devastatoare în viitor. Disfuncțiile neurodegenerative sunt boli devastatoare cu posibilități limitate de tratament. Factorul de risc major pentru aceste boli este îmbătrânirea – și, cum societatea noastră devine mai longevivă, ne confruntăm cu creșteri dramatice în numărul persoanelor care suferă de aceste disfuncții.”

Profesorul Giorgini a adăugat că: “Suntem entuziasmați de aceste rezultatate care sugerează că inhibiția TDO și KMO poate fi o strategie generală utilizată pentru a ameliora simptomele în multitudinea disfuncțiilor neurodegenerative, nu doar la bolile Parkinson și Alzheimer. Într-adevăr, în urmă cu 5 ani, am arătat în primul rând că aceste manipulări pot îmbunătății “simptomele” musculițelor în cadrul modelului Huntington, astfel, pasul următor este să validăm munca noastră depusă în cadrul modelelor mamifere și în final să stabilim care sunt medicamentele care pot ajuta pacienții inscriși în testele clinice.”

Anumite aspecte ale acestei lucrări au fost sprijinite de Fundația CHDI, NIH și Parkinson UK.

Comentând asupra studiul, Claire Bale, Șeful Comunicațiilor de Cercetare din cadrul Parkinson UK a spus: ” Parkinson este o condiție cerebrală neurologică progresivă, cu simptome care apar atunci când 70% din celulele nervoase ale creierului sunt distruse. ”

“Din păcate, tratamentele actuale reușesc să rezolve doar o parte din simptomele acestei boli, dar nu pot încetinii degenerarea acestor celule. ”

“Acest studiu care se concentrează pe protejarea celulor nervoase, precum cele pierdute în cadrul bolii Parkinson, țintind către proteinele din calea Kinurenină, ar putea reprezent un punct de turnură în lupta împotriva acestei boli – care, în prezent este incurabilă. ”

“Există un potențial foarte mare în valorificarea puterii proteinelor protective pentru prevenirea pierderii celulelor cerebrale. Parkinson UK explorează acest aspect prin investirea într-un studiu clinic al GDNF, o proteină care susține supraviețuirea celulelor cerebrale. ”

“Cercetări precum cel în cauză deschid noi uși în descoperirea altor tratamente, care, într-o bună zi, pot contracara cauza principală care stă la baza unei boli are afectează 127000 de oameni în UK. ”


Sursa articolului:

Postarea de mai sus este retipărită din materiale puse la dispoziție de Universitatea din Leicester. Notă: Materialele pot fi editate în ceea ce privește conținutul și lungimea.


Bibliografie:

  1. Carlo Breda, Korrapati V. Sathyasaikumar, Shama Sograte Idrissi, Francesca M. Notarangelo, Jasper G. Estranero, Gareth G. L. Moore, Edward W. Green, Charalambos P. Kyriacou, Robert Schwarcz, and Flaviano Giorgini.Inhibarea Tryptophan-2,3-dioxygenase (TDO) ameliorează neurodegenerarea prin modularea metaboliților căii Kinurenine. PNAS, aprilie 2016 DOI:10.1073/pnas.1604453113

Universitatea din Leicester. “Progrese anunțate în lupta împotriva Parkinson, Alzheimer: Studiile de laborator descoperă noi modalități de reversie a simptomelor” ScienceDaily. ScienceDaily, 25 aprilie 2016. <www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160425161205.htm>.

Articol tradus de TopLevel-Traduceri

O noua descoperire promitatoare

Un studiu în faza I oferă dovezi cu privire la faptul că un medicament aprobat de FDA pentru leucemie a crescut în mod semnificativ nivelul de dopamină în creier si a redus proteinele toxice legate de progresia bolii la pacienții cu Parkinson sau demență cu corpi Lewy. Dopamina este substanța chimică din creier (neurotransmițător) pierdută ca urmare a morții neuronilor care produc dopamina în cazul acestor boli neurodegenerative.

Cercetatorii de la Georgetown University Medical Center (GUMC), spun că concluziile descrise în Journal of Parkinson’s Disease, susțin rezultatele clinice observate îmbunătățite și raportate prima data la întâlnirea anuală a Society for Neuroscience, din octombrie 2015.

Studiul a testat nilotinib luat zilnic timp de șase luni. O doză mult mai mică de nilotinib (150 sau 300 mg o dată pe zi) a fost utilizată comparativ cu doza pentru leucemie mieloidă cronică (300-400 mg de două ori pe zi). Doisprezece pacienți au fost implicați în studiul clinic – un pacient s-a retras datorită unui eveniment advers. Cercetătorii spun că medicamentul pare să fie neprimejdios si bine tolerat de cei 11 participanți rămași care au finalizat studiul.

Pe lângă siguranță, cercetătorii au examinat, de asemenea, markerii biologici din sânge si lichidul cerebral spinal precum și îmbunătățirea cognitive, motorii si non-motorii. Aceștia au găsit semne importante că nilotinib poate oferi beneficii pacienților suferinzi de aceste boli neurodegenerative.

“Aceste rezultate trebuie privite cu precauție și validate în continuare în studii de amploare mai mare controlate cu placebo, deoarece acest studiu a fost de mică anvergură, pacienții au fost foarte diferiți unul de celălalt, și nu a existat nici un placebo,” spune cercetătorul principal al studiului, Dr. în Țtiințe medicale Charbel Moussa, director de cercetare științifică și clinică al Programului de Neuroterapie  translațională din cadrul GUMC.

Printre concluziile biomarker-ilor au fost:

• Nivelul acidului homovanilic dopaminei metabolit – un indicator al faptului că dopamina este produsă – dublat constant, chiar și cu pierderea majorității neuronilor dopaminergici. Cei mai mulți participanți la studiu au fost capabili de a opri utilizarea, sau de a reduce utilizarea terapiilor de înlocuire dopamină;

• Nivelul marker-ului de stres oxidativ DJ-1 legate de Parkinson – un indicator al faptului că neuronii care produc dopamina mor – a fost redus mai mult cu mai mult de 50 la suta după tratamentul cu niltonib; și

• Nivelurile marker-ilor de moarte celulară (NSE, S100B si tau) s-au redus în mod semnificativ în lichidul cefalorahidian (LCR) sugerând reducerea morții celulelor neuronale.

In plus, Moussa adaugă că se pare că nilotinib a atenuat pierderea de alfa-sinucleină din lichidul cerebrospinal, o proteină toxică care se acumulează în neuroni, având ca rezultat niveluri reduse de lichid cerebrospinal atât în cazul Parkinson cât și demență cu corpi Lewy.

Cercetătorii a afirmat, de asemenea,că toți cei 11 pacienți care au tolerat medicamentul au raportat îmbunătățiri clinice semnificative. Toți pacienții se aflau în stadii de mijloc – avansate de Parkinson și toți prezentau tulburări cognitive de ala ușoare până la severe.

“Pacienții și-au îmbunătățit în mod progresiv funcțiile motorii și cognitive, atâta timp cât acestea au fost luat medicamentul – în ciuda utilizării scăzute a terapiilor de înlocuire a dopaminei la participanții cu Parkinson și demența cu corpi Lewy,”  afirmă autorul principal al studiului,Dr.  Fernando Pagan, al Programului de Neuroterapie  translațională din cadrul GUMC și director al Programului privind tulburările motorii de la Spitalul Universitar MedStar Georgetown.

Dar, la trei luni după retragerea medicamentului, participanții au revenit la aceeași stare cognitivă și motorie redusă pe care o aveau înainte de începerea studiului, adaugă Pagan. Au fost raportate unele reacții adverse grave, inclusiv un pacient care s-a retras la patru săptămâni de tratament din cauza unui atac de cord și trei incidente de infecții ale tractului urinar sau pneumonie. Cercetătorii spun ca aceste incidente nu sunt neobișnuite în cadrul acestei populații de pacienți, și sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă evenimentele adverse sunt legate de utilizarea nilotinib.

” Siguranța pe termen lung a nilotinibului este o prioritate, de aceea este important să se efectueze studii ulterioare pentru a determina cea mai sigură și eficientă doză pentru Parkinson ”, spune Pagan.

Cercetătorii au conceput studiul clinic pentru a traduce mai multe observații notabile făcute în laborator. Studiile preclinice, conduse de Moussa, au arătat că nilotinib, un inhibitor al tirozin kinazei, penetrează în mod eficient bariera sânge-creier și distruge proteinele ​​toxice care se acumulează in maladia Parkinson și demență prin activarea neuronilor interiori responsabili cu „ mecanismul de aruncare deșeuri”.

Studiile publicate de ei au arătat, de asemenea, că nilotinib crește nivelurile de neurotransmițători dopamină – produsul chimic pierdut ca urmare a distrugerii neuronale datorat acumulării de proteine ​​toxice – si îmbunătățește rezultatele motorii si cognitive în cazul modelelor animale cu Parkinson și Alzheimer.

“Speranța noastră este de a clarifica beneficiile nilotinibului la pacienți intr-un studiu mult mai amplu și mai controlat. Acesta a fost un început foarte promițător, ” spune Moussa. ”Dacă aceste date se mențin în studii suplimentare, nilotinibul ar fi cel mai important tratament pentru Parkinsonism de la descoperirea Levodopa în urmă cu aproape 50 de ani.”

El adaugă, „În plus, dacă putem valida efectele nilotinibului asupra cogniției în studiile preconizate mai ample și  mai controlate cu placebo, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratamente pentru demența cu corpi Lewy, care nu are niciun leac, și, eventual, pentru alte tipuri de demențe.”

Sunt planificate două studii clinice faza II randomizate, controlate cu placebo, pentru vară / toamnă în ceea ce privește maladiile Parkinson și Alzheimer. Programul de Neuroterapie  translațională planifică, de asemenea, un mic studiu cu privire la ALS (boala Lou Gherig). Potrivit Novartis, costul (în Oct. 2015) nilotinibului pentru tratamentul CML era de aproximativ 10.360 $ pe lună pentru 800 mg pe zi. Doza utilizată în acest studiu a fost mai mică – 150 și 300 mg pe zi.


Sursă informație:

Postul de mai sus este retipărit din materialele furnizate de Georgetown University Medical Center. Notă: Materialele pot fi editate privind conținutul și mărimea.

 

Îmbunătățiri de până la 13% UPDRS

MOLECULA NATURALA N-ACETILCISTEINĂ (NAC)

îmbunătățiri de până la 13% UPDRS

 Molecula naturala, n-acetilcisteină (NAC), cu efecte antioxidante puternice, prezintă un beneficiu potențial ca parte a managementului pentru pacienții cu boala Parkinson, potrivit unui studiu publicat in revista PLOS ONE. Combinând atât evaluări clinice ale aptitudinilor mentale și fizice ale pacientului cât și studii de imagistica a creierului care urmărește nivelurile de dopamină, medicii de la Departamentele de Medicina Integrativa, Neurologie, si Radiologie, de la Universitatea Thomas Jefferson a arătat că pacienții care au primit NAC au prezentat îmbunătățiri la ambele aspecte.

Tratamentele actuale pentru boala Parkinson sunt în general limitate la înlocuirea temporară a dopaminei în creier, precum si unele medicamente concepute pentru a încetini progresia procesului bolii. Recent, cercetătorii au arătat ca stresul oxidativ in creier poate juca un rol critic in procesul de boala Parkinson, și că acest stres scade, de asemenea, nivelurile de glutation, o substanță chimica produsa de creier pentru a contracara stresul oxidativ. Studiile in celulele creierului au arătat ca NAC ajuta la reducerea daunelor oxidative a neuronilor, ajutând restabilirea nivelurilor de glutation antioxidante. NAC este un supliment oral care pot fi obținute la cele mai multe magazine de nutriție, și, de asemenea, în mod interesant vine într-o formă intravenoasă, care este folosit pentru a proteja ficatul in caz de supradozaj acetaminofen.

“Acest studiu releva o potențială nouă cale noua pentru pacienților cu boala Parkinson si arata ca n-acetilcisteina poate avea un efect unic fiziologic care alterează procesul de boala si permite neuronilor dopaminergici să recupereze o anumită funcție”, a declarat autorul principal al studiului Daniel Monti, MD, MBA, director al Centrului de Myrna Brind Medicina Integrativa, si Centrul Brind-Marcus de Medicina Integrative la Universitatea Thomas Jefferson.

 

In acest studiu, pacienții cu Parkinson care au continuat standardul actual de tratament de îngrijire, au fost plasate în două grupuri. Primul grup a primit o combinație de orală sau intravenoasă (IV) NAC timp de trei luni. Acești pacienți au primit 50 mg / kg, NAC intravenos o dată pe săptămână și 600mg NAC oral 2x pe zi, în zilele non-IV. Al doilea grup, pacienții de control, a primit doar standardul lor de ingrijire pentru tratamentul Parkinson. Pacienții au fost evaluați inițial, înainte de a începe NAC și apoi, după trei luni de la primirea NAC, în timp ce pacienții de control au fost pur și simplu evaluați inițial și trei luni mai târziu. Evaluarea a constat în măsurări clinice standard, cum ar fi Scala unificată de evaluare a stadiului bolii Parkinson (UPDRS). Această scală reprezintă o evaluare efectuată de medici pentru determinarea stadiului bolii, si o scanare a creierului prin imagistica DATSCAN SPECT, care măsoară cantitatea de transportor de dopamina din ganglionilor bazali, zona cea mai afectată de procesul de boala Parkinson. În comparație cu pacienții martor, pacienții care au primit NAC au prezentat îmbunătățiri ale scorului UPDRS de aproximativ 13%

Articol original: https://www.sciencedaily.com/releases/2016/06/160616141630.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+sciencedaily%2Fmind_brain%2Fparkinsons+%28Parkinson%27s+News+–+ScienceDaily%29

Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor webGlobal Market Finder

Potential Nou Tratament in Boala Parkinson

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore (Singapore NTU) și McLean Hospital si Harvard Medical School din Statele Unite au descoperit ca medicamente anti-malarie existente ar putea fi un potențial tratament pentru boala Parkinson.
Boala Parkinson este una dintre cele mai comune afecțiuni neurodegenerative in Singapore. Aceasta afecteaza trei din fiecare 1.000 de persoane cu vârsta de 50 ani și peste. Cu o populație în curs de îmbătrânire, în Singapore, cazuri de boli neurodegenerative sunt în creștere.
Rezultatele acestei cercetări revoluționar, au fost publicate recent in jurnalul on-line al Academiei Nationale de Stiinte din Statele Unite ale Americii (PNAS).
Proiectul de cercetare multi-anual a fost un parteneriat între profesor Kwang-Soo Kim din McLean Hospital si Harvard Medical School din Statele Unite si profesor asociat Yoon Ho Sup la Scoala de Stiinte Biologice NTU.

Echipa de oameni de stiinta internationale au descoperit că prin activarea Nurr1, o clasa de proteine ​​gasite in creier, se protejeaza capacitatea creierul de a genera neuronilor dopaminergici.

Dopamina, o substanță cunoscută din creier ca fiind generatoare de sentimente placute, este un neurotransmitator important care afectează de controlul al motor și mișcarea mușchilor din corp.

Boala Parkinson perturba productia de neuronilor dopaminergici și progresiv duce la pierderea de control motoriu.

In testele de laborator, oamenii de stiinta au descoperit ca prin activarea Nurr1, la șobolanii care au avut boala Parkinson, a fost îmbunătățit comportamentul lor și nu au prezentat simptomele

Yoon a declarat ca echipa a monitorizat aproximativ 1000 de medicamente deja aprobate FDA, înainte de a găsi două medicamente anti-malarie care au avut efectele mult așteptate: Chloroquine și Amodiaquine.

“Descoperirea noastră aduce speranță pentru milioane de oameni care suferă de boala Parkinson, în special prin faptul că medicamentele pe care le-am gasit  au fost deja utilizate pentru tratarea malariei de zeci de ani”, a declarat Conf Prof Yoon, un expert în descoperirea și conceperea de noi medicamente

“Cercetarile noastre arata de asemenea ca medicamentele existente pot fi recalificate pentru a trata alte boli și odată găsite mai multe medicamente potențiale, le putem restructura pentru a fi mai eficiente în combaterea bolilor specifice odată cu reducerea efectelor secundare.”

Profesorul Kwang-Soo Kim, un expert important in boala Parkinson, a declarat că standardul de aur actual de tratament este de a reface nivelurile de dopamina la pacienti prin medicamente sau prin utilizarea unei metode chirurgicale pentru a face stimulare cerebrala profunda, folosind curenți electrici.

“Cu toate acestea, aceste tratamente farmacologice si chirurgicale se adresează simptomelor pacientului, cum ar fi pentru a îmbunătăți funcțiile de mobilitate în stadiile incipiente ale bolii, dar tratamentele nu pot încetini sau opri procesul de boala”, explica Prof Kim.

“Bazându-se pe diferite linii de dovezi științifice, Nurr1 este cunoscut a fi o țintă potențială a medicamentelor pentru a trata maladia Parkinson. În ciuda eforturilor mari de la companiile farmaceutice si mediul academic, nimeni nu a reușit să găsească o moleculă care poate lega direct la ea și activa, cu excepția pentru noi. ”

Atât Chloroquine și Amodiaquine sunt deja aprobate de Food and Drug Administration din SUA și sunt utilizate pentru trtare uninfectii malarie tratarea. Clorochină a fost folosit la sfârșitul anilor 1940 la începutul anilor 1950, până la parazitul malariei a crescut rezistenta in timp Amodiaquine este încă folosită în Africa de azi.

Oamenii de stiinta sunt acum căutați în studierea mai multe medicamente care pot opri și inversa debutul bolii Parkinson.

De asemenea, au scopul de a proiecta medicamente mai bune pentru boala prin modificarea chloroquine si Amodiaquine. Echipa spera sa efectueze studii clinice cu aceste medicamente modificate.

Articolul original se găsește aici

Flora intestinala si boala Parkinson

Conform unui studiu efectuat la Universitatea Helsinki și Spitalul Universitar Central din Helsinki si publicat în decembrie 2014, cei care suferă de boala Parkinson au o floră microbiană intestinală diferită de omologii lor sănătoși. Practic, este vorba în special de bacteria din familia Prevotellaceae, aflată în număr mult mai mic față de grupul de control. Cercetătorii nu au determinat însă care este cauza și care este efectul: lipsa bacteriei este datorată bolii sau boala este datorată lipsei bacteriei. Ar mai fi o variantă, în care boala Parkinson și lipsa bacteriei ar avea o a treia cauză, comună.

O altă descoperire interesantă este bacteria din familia Enterobacteriaceae. Cantitatea în care se găsește această bacterie este strâns corelată cu severitatea problemelor de echilibru și de mers ale pacientului.

Se speră că aceste descoperiri să ducă la dezvoltarea de noi metode de diagnosticare sau chiar de tratament mergând până la prevenirea bolii Parkinson.

Un al doilea creier – sistemul digestiv

Dr. Heiko Braak nu este un simplu amator. La inceputul anilor 1990 el era cel care descria evolutia maladiei Alzheimer la nivelul celular. Fiind anatomist, munca acestuia consista in examinarea esantioaneleor celulare ale persoanelor autopsiate. In 2003 surpriza. Acesta isi da seama ca anumite persoane au dezvoltat leziuni neuronale tipice bolii Parkinson in alte parti ale creierului decat in cele in care ele sunt observate in mod traditional. Totul se intampla in timp ce acesti pacienti nici nu fusesera diagnosticati ca fiind bolnavi.
In urma mai multor constatari, se formeaza ideea in mintea cercetatorului ca maladia ar putea aparea in afara substantei negre, unde aceasta ar migra apoi, pe masura evolutiei sale. Acest lucru va fi confirmat de examenul atent al altor esantioane: alti neuroni din corpul uman, cei situati la nivelul intestinelor, prezinta leziuni tipice parkinsoniene in timp ce substanta neagra este intacta. Mai clar, maladia a aparut in alta parte decat in creier si inainte de a-l atinge pe acesta. Iar asta schimba totul, caci din acest moment apare o viziune noua asupra maladiei Parkinson. Aceasta ar putea avea o origine infectioasa, probabil la nivelul sistemului digestiv. Maladia nu ar fi deci legata neaparat de o fatalitate a varstei sau a genelor. In acest caz, ca in majoritatea infectiilor ar fi posibil sa fie vindecata. Ar fi nevoie ca aceasta ipoteza sa nu mai fie considerata ca „incredibila”. In acest sens, indiciile nu inceteaza sa se acumuleze iar comunitatea stiintifica nu respinge in totalitate aceasta posibilitate.

Observatia recenta a cazurilor de regresie a simptomelor caracteristice maladiei Parkinson in urma unui tratament cu antibiotice care vizeaza astfel bacteria intestinala Clostridium difficile. Astfel, vorbim despre un barbat de 73 de ani, diagnosticat cu Parkinson de patru ani, si care a venit sa se trateze pentru o constipatie cronica intr-o clinica specializata in tulburarile digestive aflata la Sydney. „Presupunem ca aceasta constipatie era consecinta unei infectii intestinale. Dupa cateva saptamani de antibiotice, tranzitul sau a revenit la normal”, povesteste Thomas Borody, gastro-enterologul care a ingrijit pacientul. Dar mai ales, persoana care avea grija de acest pacient la domiciliul acestuia a povestit cat de mult regresasera simptomele maladiei. Barbatul putea sa daca din nou gesturi ce tineau de viata de zi cu zi cum ar fi folosirea prosopului la iesirea de la dus. Gata cu rigiditatea musculara, tremuratul controlat. Dupa un an de tratament neintrerupt, bolnavul isi recapatase o adevarata autonomie in viata sa cotidiana.

Thomas Brody nu este neurolog, si cu atat mai putin un expert al bolii Parkinson. Asadar, a vorbit cu colegii sai specialisti, care dupa examinare, au confirmat ameliorarea spectaculoasa a starii bolnavului. Cand ceilalti pacienti s-au prezentat la Thomas Brody cu aceleasi simptome medicul a decis impreuna cu neorologii sa reediteze experienta si sa supravegheze de aproape bolnavii. Pana in prezent sunt opt bolnavi care au fost astfel tratati. Unul singur nu a raspuns tratamentului cu antibiotice. Pentru toti ceilalalti, revenirea la un tranzit digestiv normal a fost insotita de regresiunea simptomelor maladiei Parkinson. Observatia clinica intareste deci postulatul lui Braak, ceva se intampla la nivelul intestinelor pacientilor. Pentru neurologi nu este absurd, caci intestinele sunt inconjurate de un numar atat de mare de neuroni incat au fost supranumite „al doilea creier”. Mai multe observatii recente intaresc aceasta idee. In 2010 o echipa de medici francezi a descoperit, studiind biopsiile de colon parkinsonian, ca leziunile ce erau observate in mod obisnuit in creierul bolnavilor sunt identice cu cele din neuronii care inconjoara aparatul digestiv. „In plus, cu cat leziunile neuronilor digestivi sunt mai numeroase, cu atat simptomele maladiei sunt mai severe”, adauga Michel Neunlist, cel care conduce unitatea Intersem „Neuropatii ale sistemului nervos enteric si patologiile digestive” de la Nantes. Ceea ce este si mai tulburator „se pare ca neuronii intestinali sunt afectati cu ani inainte ca creierul sa fie si chiar inainte de primele simptome ale bolii”, explica Michael Gershon, cercetatorul american de la Universitatea Colombia, cel caruia i se datoreaza expresia „al doilea creier”. „Unii avanseaza deci ipoteza ca maladia Parkinson apare inainte in intenstine inainte de a „urca” spre creier”. Acest lucru ar explica de ce pacientii isi aduc aminte ca aveau des tulburari digestive ani la rand inainte de a avea primele simptome ale maladiei.

Daca punem cap la cap aceste piese de puzzle, cu ce ar semana noul scenariu al maladiei Parkinson? „Mi se pare foarte probabil ca totul incepe cu o infectie, fara indoiala, de origine alimentara”, spune Thomas Borody. Bacteriile produc milioane de molecule. Unele dintre acestea traverseaza bariera intestinala si ajung in corpul uman”. Astfel un compus toxic ar atinge si ar ataca neuronii din aparatul digestiv. Oricare ar fi originea infectiei, toxina venita din exterior ar bloca degradarea unei proteine naturale prezente in corpul uman, alfa-sinucleina. Se stie ca la bolnavi aceasta proteina se acumuleaza si formeaza structuri vizbile la microscop. Sunt acele structuri care ar cauza moartea neuronilor. Aceste agregate s-ar raspandi putin cate putin in sistemul nervos. Motorul acestei transmiteri este de asemenea obiectul mai multor supozitii. Una dintre cela mai celebre si cele mai intrigante este „ipoteza prion”. Am avea de a face cu o maladie de acelasi tip ca …boala vacii nebune. Insusi descoperitorul prionului, Stanley Prusiner ia aceasta idee in serios. „Este posibil ca alfa-sinucleina sa fie o proteina prin care se formeaza agregate si se transmite celulelor sanatoase, propagand maladia”, scria acesta incepand cu 2009

Terapie genetica promitatoare

09 ian. 2014 (Health Day News) – Un nou tratament pare sigur şi eficient în a îmbunătăţi controlul funcţiei motorii la pacienţii cu Boala Parkinson.

Terapia, numită ProSavin  functioneaza prin reprogramarea celulelor creierului pentru a produce dopamina.

“Am demonstrat că suntem capabili de a administra în condiții de siguranță gene in creierul pacientilor pentru a produce dopamina, agentul lipsă la pacienții cu Boala Parkinson”, a declarat cercetatorul Kyriacos Mitrophanous, director de cercetare la Oxford BioMedica în Anglia, compania care a dezvoltat terapia și finanțează studiul.

ProSavin, de asemenea, ajută la diminuarea vârfurilor de “ON” şi “OFF” produse de medicamentele pe bază de levodopa, afirmă Mitrophanous.

Terapia foloseşte un virus inofensiv pentru a transporta trei gene producătoare de dopamină direct în zona creierului responsabilă de controlul mişcării. Aceste gene sunt capabili de a transforma celulele nervoase neproducătoare de dopamina în celule producătoare de dopamină.

Experții au reacționat pozitiv, dar cu prudență la constatările care au fost publicate online la 10 ianuarie, în The Lancet . În timp ce tratamentul pare sigur, potențialul său ca un înlocuitor pentru terapia curentă trebuie însă să fie dovedit.

Deşi rezultatele studiului sunt promiţătoare , cercetătorii sugerează că acestea ar trebui să fie “interpretate cu prudență”, deoarece beneficiile percepute se încadrează în intervalul de “efectul placebo ” observat cu alte studii clinice.

În speranța îmbunătățirii rezultatelor, cercetătorii au regândit terapia. “Avem o nouă versiune care duce la producerea de mai multă dopamină la pacienţi și această nouă versiune este în curs de studiu de siguranță înainte de a iniția încercări la pacienți “, a spus Mitrophanous.

“Studiul ProSavin a fost un prim pas pozitiv și important pentru o terapie potențial genetică pentru boala Parkinson “, a declarat Dr. Michael Okun , director medical național la National Parkinson Foundation. “Rezultatele acestui studiu preliminar au arătat un profil de siguranță promiţător și va fi interesant să observăm beneficiile pe termen lung precum și comparativ cu alte terapii, cum ar fi stimularea creierului profunda . ”

Cercetătorii nu afirmă că aceasta terapie este un tratament, deoarece celulele creierului continuă să moară. “Dar sperăm că prin această terapie putem oferi pacienților o suplimentare de cinci ani înainte ca simptomele bolii să progreseze”, a spus Mitrophanous.

Dr. Andrew Feigin , neurolog ​​la Movement Disorders Center of the Cushing Neuroscience Institute in Manhasset, N.Y. a declarat ca studiul adaugă la dovezi ca “terapia genetică pentru boala Parkinson poate fi efectuată într-un mod sigur și bine tolerat” Acesta a mai afirmat însă că “rezultatele nu pot fi considerate încă concludente, deoarece studiul nu a inclus o procedură de fals sau placebo”.

Boala Parkinson afectează cca. 5.000.0000 de oameni în întreaga lume.

SOURCES: Kyriacos Mitrophanous, Ph.D., head of research, Oxford BioMedica, Oxford, England; Michael Okun, M.D., national medical director, National Parkinson Foundation; Andrew Feigin, M.D., neurologist, Movement Disorders Center, Cushing Neuroscience Institute, Manhasset N.Y.; Jan. 10, 2014, The Lancet, online

HealthDay

EFECTELE SUPLIMENTELOR NUTRIȚIONALE

Un studiu recent ne arata ca suplimentul nutritiv inozine duce la creșterea nivelurilor de antioxidanți, ceea ce poate ajuta persoanele cu Boala Parkinson.

Inozine este un precursor al al antioxidantului cunoscut sub numele de urate. In mod natural, inozina este transformata de către organism in urate. Insa in cazul in care urate este administrat direct, oral, acesta este descompus si anihilat de sistemul digestiv.

„Un nivel ridicat de urate este asociat cu un risc scăzut de a dezvolta Boala Parkinson iar in cazul bolnavilor cu Boala Parkinson, poate conferi un ritm mai lent de agravare a bolii” – explică Dr. Andrew Feigin , neurolog ​​ Cushing Neuroscience Institute’s Movement Disorders Center in Manhasset, N.Y, neimplicat în studiu.

Studiul a inclus 75 pacienți, diagnosticați cu Boala Parkinson în stadiul timpuriu şi care au aprezentat la început un nivel scăzut de urate. Cei care au primit doze de inozine menit să impulsioneze nivelul de urate, au arătat o creștere a nivelului de de antioxidanți fără a prezenta efecte secundare grave, potrivit studiului publicat la 23 dec. 2013 în revista JAMA Neurology.

“La ora acctuală cunoaştem că urate are proprietăţi neuroprotectoare pe modelele animale” a spus Dr. Michael Schwarzschild, neurolog la Massachusetts General Hospital, coordonator principal al studiului amintit. El a mai adăugat că mai multe studii clinice umane sugerază de asemenea că acest tratament ar putea ajuta pacienţii cu Boala Parkinson, aşa încât rezultatele acestui studiu sunt pozitive şi foarte încurajatoare.

Concluziile acestui studiu sprijină ideea de a continua cercetarea în capacitatea urate de a încetini dezvoltarea Bolii Parkinson iar dr. Schwarzschild şi echipa sa au proiecte de studiu clinic faza 3. Cu toate aceste rezultate pozitive, Schwarzschield, care este în acelasi timp şi profesor la Harvard Medical School, nu recomandă pacienţilor cu Boala Parkinson să începă deja un tratament cu inozine.

“În timp ce există dovezi considerabile care susţin potenţialul acestei terapii, inezine nu este încă un tratament validat pentru Boala Parkinson” declară Schwarzschield. Un nivel excesiv de urate poate duce la complicaţii grave cum ar fi pietrele la rinichi, guta şi altele. În studiile clinice proiectate cu mare grijă, aceste efecte secundare nedorite sunt atent monitorizate pentru reducerea lor şi obţinerea unor beneficii maxime.

SOURCES: Andrew Feigin, M.D., neurologist, Movement Disorders Center, Cushing Neuroscience Institute, Manhasset, N.Y., and Parkinson’s researc1her, Feinstein Institute for Medical Research, Manhasset, N.Y.; Steven J. Frucht, M.D., professor of neurology and director, movement disorders division, Mount Sinai School of Medicine, New York City; JAMA Neurology, news release, Dec. 23, 2013.

HealthDay

Copyright (c) 2013 HealthDay. All rights reserved.