Tehnologie de recuperare și reabilitare în boala Parkinson

Afecțiunile neurodegenerative
Orice disfuncționalitate ce se manifesta la nivelul creierului poate avea ca sursa o afecțiune neurodegenerativa.
Degenerările neuronale se caracterizează prin pierderi progresive ale structurilor sau funcțiilor neuronale.
Disfuncționalitățile pot fi tranzitorii, se manifesta pentru o perioada scurta de timp, continue, sau permanente. Funcție de tehnologiile de diagnosticare, disfuncționalitățile continue pot fi eliminate sau se pot transforma in disfuncționalități permanente.
Disfuncționalitățile continue cat si cele permanente de obicei produc boli neurodegenerative dintre care menționăm Parkinson, Alzheimer, PTSD, etc.
In aceste cazuri se impun acțiuni imediate si continue pentru a preveni deteriorări permanente ale creierului. Lipsa acestor acțiuni determina eșecul programelor de recuperare.
Parkinson este o afecțiune de origine neurodegenerativă ce are la bază distrugerea progresiva a sistemului neural.
Statistici la nivel mondial și în România
La nivel mondial statisticile arata ca o persoana din 6 suferă de o afecțiune neurodegenerativa, repartiția pe afecțiuni specifice Parkinson, Alzheimer, PTSD, .. fiind următoarea:
– Atac vascular cerebral 15 milioane
– Parkinson 10 milioane
– Alzheimer 44 milioane
– PTSD 70% au prezentat cel puțin un eveniment
In Romania numărul persoanelor afectate de sindromul Parkinson este de aproximativ 76000 si conform statisticilor, acest număr este in creștere. Aceasta creștere are mai multe cauze printre care menționăm lipsa profilaxiei si tehnologilor de recuperare atunci când se observa primele semne ale afecțiunii.
Tehnologia SENS
Cercetările efectuate de Prof. Constantin Costescu, in domeniul neuroplasticitatii , au arătat ca este posibila restabilirea funcționalității structurilor neuronale si astfel se poate reda pacienților șansa la o viată normala.
Neuroplasticitatea creierului permite crearea unui mediu de recuperare care analizează, remodelează si restructurează legăturile neuronale. Acest mediu acționează continuu cu pacientul si astfel este posibila sa reconfiguram si chiar sa regeneram structurile si legăturile neuronale, astfel realizând reabilitarea persoanelor ce prezinta degenerări neuronale.
SENS – Smart External Neurostimulation (stimulare externa inteligenta) este o tehnologie noua in domeniul recuperării medicale a pacienților ce au suferit sau suferă degenerări neuronale. Tehnologia implica un proces continuu de neurom-stimulare si procesare a răspunsurilor, aceste acțiuni fiind coordonate matematic. SENS include un sistem de stimuli, sistem de achiziții date, sistem de modelare si conversie date si un sistem de monitorizare.
Tehnologia SENS urmărește recuperarea capacitaților de vorbire, cognitive, motorii si senzoriale. Puteți include in programul de recuperare psihiatru, neurolog, kinetoterapeut, dar nu este o condiție esențiala. Dispozitivul create pe baza tehnologiei SENS acționează continuu si se acomodează funcție de răspunsurile pacientului. Astfel nu este necesara acțiunea personalului de specialitate pe timpul programului de recuperare prin tehnologia SENS.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei s-a ținut seama si de dezvoltarea dispozitivului de reabilitare astfel încât acesta sa poată fi utilizat de către oricine fără sa necesite o pregătire prealabila sau cunoștințe medicale.
Părțile componente ale dispozitivului SENS sunt:
– Dispozitivul SENS
– Sistem de stimulare externe ES – doua dispozitive ce se aplica pe pielea pacientului
– Sonda EEG – se aplica pe scalp

Se conectează sistemele de stimulare ES1 si ES2 la pacient, se conectează dispozitivul SENS la rețeaua de energie electrica apoi se pornește. Dispozitivul sens necesita conexiune la rețeaua internet.
Odată conectat, dispozitivul se inițializează si astfel începe procesul de stimulare, modul in care se realizează stimularea este funcție de datele pe care dispozitivul le primește de la serverele SENS. Odată cu stimularea externa are loc si achiziția de date de la pacient, aceste date cuprind răspunsul pacientului in urma stimulării precum si o serie de parametri care sunt înregistrați pe parcursul stimulării.
Când operațiunea de stimulare este definitivata, aceste date sunt trimise către serverele SENS, unde vor fi analizate si modelate. In urma procesării si analizării datelor, dispozitivul SENS va primi un nou set de stimuli si astfel începe etapa a doua a procesului de recuperare in care noul set de stimuli va fi trimis pacientului si un nou set de date va fi colectat de la pacient. Când si etapa II de stimulare se va termina, datele culese vor fi iarăși trimise spre procesare si dispozitivul SENS va primi datele corespunzătoare etapei III de stimulare, si astfel procesul continua.
SENS este prevăzut cu un algoritm de verificare a datelor dar pentru eficacitatea procedurii va recomandam sa activați dispozitivul doar când sistemele de stimulare sunt conectate la pacient si de asemenea si sonda EEG este atașata scalpului.
Tehnologia SENS este diferita ce celelalte metode de recuperare in cazul degenerărilor neuronale prin faptul ca realizează o remodelare controlata a structurilor neuronale, aceasta restructurare fiind făcută chiar de structurile neuronale existente, astfel structurile nou create fiind in totalitate compatibile. Astfel tehnologia SENS acționează direct asupra cauzei, sistemul neuronal, si nu asupra efectelor cum ar fi dizabilități motorii, cognitive, etc.
Toate modificările ce survin in rețeaua neuronala, inclusiv restructurarea sau preluarea funcțiilor motorii, cognitive, senzoriale, sunt realizate de către structurile existente, in baza acțiunilor de stimulare. Astfel se conserva relațiile si funcțiile dintre sistemele neuronale existente si cele create de sistemul neuronal ca răspuns al stimulilor venite de la dispozitivul SENS.
Creierul are capacitatea de a-si reorganiza funcționalitatea atunci când zonele afectate manifesta disfuncționalități, daca acest lucru este semnalizat intr-un mod care sa-l ajute sa definească acele zone si astfel sa creeze noi structuri care sa preia din funcțiile celor care nu mai sunt funcționale.
Tehnologia de recuperare SENS nu este o tehnologie invaziva, nu are nevoie de medicație, nu necesita condiții speciale de reabilitare si nici personal specializat.
Astfel SENS poate fi utilizat de orice persoana care prezinta disfuncționalități minore ale sistemului neuronal pana la persoane la care aceste disfuncții au generat degenerări neuronale continue sau boli neurodegenerative.
Tehnologia SENS se adaptează condiției pacientului indiferent de starea acestuia, astfel aceasta tehnologie poate produce rezultate chiar daca degenerarea neuronala este intr-un stadiu avansat.
Aceasta tehnologie nu prezinta vreun disconfort pacientului, nu stimulează electric si astfel prezentând siguranța in utilizare.

Responsabilitatea pentru acest articol revine autorului, respectiv D-lui Constantin Costescu.

Influența sistemului digestiv asupra bolilor Parkinson și Alzheimer

Sursa: Society for Neuroscience
Postat la 16 nov. 2017
(Rezumat)
Oamenii au în corp aproape aproximativ tot atât de multe celule bacteriene cât celulele umane, iar majoritatea acestor bacterii trăiesc în intestine. Noua cercetare publicata astazi dezvaluie legaturile dintre microbiomul intestinului – populatia de microorganisme care traiesc in tractul gastro-intestinal – si bolile cerebrale, cum ar fi Parkinsons si Alzheimer, inclusiv noi metode potentiale de urmarire si tratare a acestor boli. Studiile au fost prezentate la Neuroscience 2017, reuniunea anuala a Societatii pentru Neuroscience si cea mai mare sursa din lume de stiri emergente despre stiinta creierului si de sanatate.

Rezultatele prezentate astazi adauga la tot mai multe dovezi care arata influenta intestinului asupra creierului si relatia cruciala dintre cele doua, a declarat moderatorul conferinței de presa dr.Tracy Bale, „Direcționarea intestinului introduce un unghi diferit și promițător pentru a aborda tulburările cerebrale pe tot parcursul vieții.

Boala Parkinson stopată?

Este foarte posibil ca evoluția bolii Parkinson să poată fi stopată cu ajutorul unui medicament folosit în mod normal pentru diabet de tip 2, sugerează un test clinic efectuat recent, potrivit BBC. Tratamentul administrat în cazul bolii Parkinson ajută la ținerea sub control a simptomelor, dar nu previne moartea celulelor creierului.
Testul efectuat pe 62 de pacienți, publicat în The Lancet, sugerează că medicina a făcut un mare progres privind această boală. Echipa de la University College of London (UCL) este „entuziasmată“, dar îndeamnă la prudență, având în vedere faptul că beneficiile pe termen lung sunt nesigure, iar medicamentul mai are nevoie de testări.
„Nu există nicio îndoială: cea mai mare nevoie, atunci când vine vorba despre Parkinson, este de un medicament care să încetinească evoluția bolii“, spune, pentru BBC, profesorul Tom Foltynie, unul dintre cercetători. În boala Parkinson, creierul este afectat în mod progresiv, iar celulele care produc dopamină mor. Apar tremurul, dificultatea în mișcare și, eventual, probleme de memorie. Tratamentele ajută la controlul asupra acestor simptome prin creșterea nivelului de dopamină, dar celulele continuă să moară, iar boala se agravează. Niciun medicament nu poate stopa asta.
Rezultate surprinzătoare
În studiu, jumătate din pacienți au primit exenatidă, un medicament pentru diabet, iar ceilalți – un tratament placebo. Toți pacienții și-au luat și celelalte medicamente, obișnuite, care le fuseseră prescrise de medici. Așa cum era de așteptat, cei care aveau tratamentul placebo au avut nevoie de 48 de săptămâni de tratament.
Dar ceilalți care au primit exenatidă au fost stabili. Chiar și după trei luni de la încetarea tratamentului experimental, aceștia erau într-o stare foarte bună. „Este primul test clinic la pacienți cu boala Parkinson, unde s-a obținut un efect de o asemenea amploare. Avem încredere că exenatida nu doar maschează simptomele, ci acționează asupra bolii. Trebuie să fim încrezători, dar și precauți, pentru că trebuie să aprofundăm aceste descoperiri“, explică Tom Foltynie. Un medicament eficient trebuie să țină în loc boala timp de mai mulți ani pentru o diferență semnificativă la pacienți.
Articol publicat în Cotidianul la 09.08.2017

Boala Parkinson: o pandemie înfloritoare

Numarul persoanelor cu boala Parkinson va creste in curand la proportii pandemice, concluzioneaza cercetatorii. Într-un articol nou, cercetătorii susțin că comunitatea medicală trebuie mobilizată pentru a răspunde acestei amenințări iminente de sănătate publică.
„Pandemiile sunt de obicei asociate cu boli infecțioase precum Zika, gripa și HIV”, a spus Dorsey. Dar tulburarile neurologice sunt acum principala cauza a handicapului in lume si cea mai rapida crestere este boala Parkinsons.

Lucrarea se bazează pe studiul Global Burden of Disease, co-autor al Dorsey, care a apărut în The Lancet Neurology în septembrie și a arătat că tulburările neurologice sunt acum sursa principală de handicap la nivel global. Acest studiu a urmărit prevalența bolilor neurologice cum ar fi Parkinson, Alzheimer, accident vascular cerebral, epilepsie, meningită, encefalită, scleroză multiplă și migrenă, atât la nivel global, cât și pe țară.
In comentariile lor, autorii subliniaza ca intre 1990 si 2015, prevalenta Parkinsons mai mult decat dublu si se estimeaza ca 6.9 milioane de oameni de pe glob au boala. Pana in 2040, cercetatorii cred ca numarul persoanelor cu Parkinson va creste la 14,2 milioane, pe masura ce populatia se imbolneste, iar rata de crestere va depasi nivelul bolii Alzheimer. Aceste estimări sunt, probabil, conservatoare din cauza insuficienței raportării, misdiagnozei și speranței de viață în creștere.
Pentru a combate această pandemie în creștere, autorii susțin că comunitatea medicală ar trebui să urmeze aceleași strategii care, în 15 ani, au transformat HIV dintr-o boală necunoscută și fatală într-o stare cronică extrem de tratabilă.
„Persoanele infectate cu HIV pur si simplu au cerut tratamente mai bune si s-au reunit cu succes atat pentru constientizare, cat si pentru tratamente noi, literalmente legate de ele insele la usile companiilor farmaceutice”, a spus Bloem. „Astăzi, HIV a devenit o boală cronică care poate fi tratată, această creștere viitoare a numărului de pacienți cu Parkinson este frapantă și sincer îngrijorătoare, considerăm că este urgent ca persoanele cu Parkinson să se adreseze industriei farmaceutice și factorilor de decizie politică, cerând măsuri imediate de luptă această amenințare enormă. ”
Autorii susțin că comunitatea Parkinson trebuie să se unească și să-și concentreze activismul în sprijinul: dezvoltării unei mai bune înțelegeri a cauzelor de mediu, genetice și comportamentale și a factorilor de risc pentru Parkinson pentru a ajuta la prevenirea debutului; cresterea accesului la asistenta medicala – un procent estimat de 40 la suta din persoanele cu boala in SUA si Europa nu vad un neurolog si numarul este mult mai mare in tarile in curs de dezvoltare; pledează pentru creșterea finanțării cercetării pentru boală; și reducerea costului tratamentelor – mulți pacienți din țările cu venituri mici nu au acces la medicamente care să asigure atât salvarea vieții, cât și îmbunătățirea calității vieții.
„De prea mult timp, comunitatea Parkinson a fost prea liniștită în privința acestor probleme”, a spus Dorsey. „Bazandu-se pe motto-ul comunitatii SIDA de” tacere = moarte „, comunitatea Parkinson ar trebui sa-si faca vocea auzita. Povara actuala si viitoare a acestei boli depinde de actiunea lor.
„Prea mulți oameni au Parkinson astăzi și mai mult se vor confrunta cu diagnosticele mâine”, a spus Todd Sherer, Ph.D., CEO al Fundației Michael J. Fox pentru cercetarea Parkinson. Noi toti, guvernul, organizatiile de pacienti, cercetatori, medici si pacienti – trebuie sa lucreze impreuna pentru o mai buna ingrijire pentru cei care traiesc cu aceasta boala si de cercetare spre un viitor fara Parkinsons.

Helicobacter pylori

O infectie bacteriana comuna poate contribui la riscul bolii Parkinson (PD), conform noilor cercetari publicate in Jurnalul European de Neurologie. Studiul este primul care leaga bacteria de boala Parkinson la o populatie mare.
Bacteria, denumita Helicobacter pylori (HP), este mult mai frecvent asociata cu problemele de stomac, inclusiv ulcer si rareori, cancer de stomac. Dar cercetatorii au fost mult timp nedumeriti de ce multe persoane cu Parkinson au un istoric de probleme de stomac, cum ar fi ulcerul, inainte de dezvoltarea bolii Parkinson . Unele cercetari au aratat chiar ca eliminarea infectiilor cu H. pylori a ajutat la simptomele de Parkinson. Cercetatorii inca nu au facut un studiu epidemiologic intr-un grup mare in vederea legarii statistice a H. pylori de Parkinson.

Ultrasunetele focalizate in Boala Parkinson

Traducere din limba engleză realizată de Politrad

Un test iniţial pentru a determina dacă o intervenţie chirurgicală pe creier fără scalpel poate reduce tremorul cauzat de boala Parkinson a produs rezultate încurajatoare.

Într-o lucrare publicată de revista ştiinţifică JAMA Neurology, cercetătorii au concluzionat că efectuarea unor cercetări suplimentare este justificată. Micul studiu pilot a fost condus de Dr. Jeff Elias de la Universitatea din Virginia, Facultatea de Medicină, desfăşurat şi la Institutul de Neuroştiinţe din Seattle. În studiu au fost înscrişi douăzeci şi şapte de participanţi cu boală Parkinson dominată de tremor; echipa de cercetare a repartizat la întâmplare 20 de pacienţi care urmau să fie trataţi cu unde de ultrasunete focalizate aplicate creierului lor, în timp ce celorlalţi li s-a efectuat o procedură falsă, pentru a ţine cont de orice potenţial efect placebo. (Ulterior, acestora din urmă li s-a oferit posibilitatea de a fi supuşi procedurii efective).

Toţi sufereau de un tremor rezistent la tratamentul medical şi toţi au continuat să îşi ia tratamentul curent pentru Parkinson. Participanţii la studiu care au fost supuşi procedurii cu ultrasunete focalizate au experimentat o îmbunătăţire medie de 62 la sută a tremorului mâinilor trei luni mai târziu. Şi în cazul celor care au fost supuşi procedurii false s-au constatat mici îmbunătăţiri, sugerând apariţia unui efect placebo. Cercetătorii au ajuns la concluzia că sunt necesare teste suplimentare pentru a stabili mai bine eficacitatea ultrasunetelor focalizate în tratamentul tremorului cauzat de Parkinson.

Vârsta medie a participanţilor la studiu a fost de 67,8 ani, 26 dintre participanţi fiind bărbaţi. Cele mai semnificative efecte secundare raportate au fost amorţirea uşoară a unei părţi a corpului, care s-a îmbunătăţit, şi amorţirea feţei şi degetelor, care a persistat. Doi dintre participanţi au prezentat şi o slăbiciune parţială, din care şi-au revenit sau care s-a îmbunătăţit pe parcursul studiului. (Procedura a fost modificată de atunci pentru a atenua acest risc de slăbiciune, spun cercetătorii.) Lucrarea completă poate fi citită gratuit la JAMA Neurology.

Despre ultrasunetele focalizate

Tehnologia cu ultrasunete focalizate a fost deja aprobată de către Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente pentru tratamentul tremorului esenţial, cea mai frecventă tulburare de mişcare. Aprobarea a venit după ce Elias şi colegii săi de la UVA au pus în practică abordarea. De asemenea, există şi alţi cercetători care evaluează potenţialul ultrasunetelor focalizate pentru tratarea multor altor boli, inclusiv cancerul de sân, tumorile cerebrale, epilepsia şi durerea.

Tehnologia funcţionează prin focalizarea undelor sonore în interiorul corpului cu producerea unui mic focar, la fel ca o lupă care focalizează lumina. Prin controlarea cu atenţie a acestui proces, cercetătorii pot întrerupe circuitele defectuoase ale creierului sau pot distruge ţesuturile nedorite. Spre deosebire de intervenţiile chirurgicale tradiţionale pe creier, craniul nu trebuie găurit sau tăiat. Imagistica prin rezonanţă magnetică le permite să monitorizeze locul şi intensitatea procedurii în timp real, o caracteristică de siguranţă importantă atunci când se efectuează modificări permanente ale creierului.

Ce urmează

Cercetătorii consideră că un studiu multicentric mai amplu este necesar pentru a defini mai bine rolul potenţial al tratamentului cu ultrasunete focalizate în gestionarea bolii Parkinson. „Descoperirile noastre sugerează că pacienţii care pot beneficia de aceasta abordare sunt cei pentru care reducerea tremorului este suficientă pentru a le îmbunătăţi calitatea vieţii”, a declarat cercetătorul de la UVA, Dr. Binit Shah.