Featured post

Asociatia de lupta impotriva bolii Parkinson. A fi sau a nu fi membru

De curând am primit o întrebare de la un “coleg” cu Boala Parkinson:

Ce avantaje am dacă mă înscriu în Asociaţie ca membru cotizant? Merită sau nu?
Pentru un răspuns cât mai complet am apelat la Domnul Dan RAICAN, preşedintele şi fondatorul asociaţiei.

În primul rând, această asociaţie este singura  organizaţie de pacienţi independentă, nonprofit, apolitică, ce reprezintă si apară interesele  celor 72.000 de bolnavi  de Parkinson din Romania, avind in prezent 950 de membri, functionând din data de 06.07.2006. Este una dintre cele mai active asociaţii de pacienţi din România, fiind în acelaşi timp afiliată la asociaţii şi organisme similare internaţionale, cu o participare activă. Această activitate susţinută a fost recunoscută prin numeroase premii şi diplome:

  • PREMIUL SPECIAL “Carol Davilla”
  • Premiul OSKAR a revistei Capital;
  • Cea mai activă asociatie de pacienti din Romania acordat de Colegiul Medicilor din Romania;
  • Premiul pentru contributie individuală remarcabilă la Gala Oameni pentru Oameni;
  • Premiul International Dr  Rana  International Parkinson ‘s  Community;
  • Premiul de excelentă din partea asociatiei Credintă şi Dragoste pentru implicare in campanii umanitare.

Desigur că aceste diplome nu va fac mai sănătoşi pe Dumneavoastră, bolnavii de Parkinson. Dar în România de astăzi este necesară o Asociaţie puternică şi activă pentru a sensibiliza clasa politică şi chiar Guvernul, pentru a face auzit şi cunoscut glasul pacienţilor la discutarea diferiteor legi şi normative. Cu cât Asociaţia are mai mulţi membri, cu atât este luată mai în serios, este ascultată mai mult şi glasul ei este mai puternic. Iar la asta ar trebui să contribuim cât mai mulţi, membri cotizanţi sau necotizanţi. Trebuie să spunem cu glas tare că Boala Parkinson nu este o ruşine, este o boala de care nu sunt vinovaţi bolnavii iar aceştia nu trebuie să fie marginalizaţi.

Până în prezent Asociaţia a realizat:

  • identificarea nevoilor reale ale bolnavilor de Parkinson;
  • realizarea unor legaturi cu asociatii similare interne si internationale;
  • contribuţii la dezvoltarea  unor centre de recuperare fixe  sau mobile sau modernizarea celor existente;
  • organizarea de seminarii si evenimente cu scop de informare despre noutatile aparute in tratarea acestei boli;
  • editarea de carti si brosuri de informare.

Asociatia este acreditata sa colecteze şi manipuleze date,  furnizind servicii sociale  cu caracter primar, derulând proiecte  cu finantare locala sau europeană.

Avantaje de a fi membru cotizant:
Pina in prezent Asociatia a cistigat drepturile sociale a mai mult de 250 de pacienti, 80 in instantele de judecata restul prin interventii directe la comisiile de evaluare a gradului de handicap.
Dispunem de un corp de juristi si avocati  care sa va reprezinte gratuit.
Asociatia  vă trimite cărti care vă vor învăţa să vă uşurati suferinţa cum să luptaţi cu BP.
Participare gratuită la conferinţele interne organizate de Asociaţie.

Pentru a putea fi cât mai aproape de Dumneavoastră, pacienţii cu Boala Parkinson, Asociaţia intenţionează să deschidă filiale în cât mai multe zone ale ţării. Pentru propuneri de activităţi sau de îmbunătăţiri, vă aşteptăm pe forum, cu comentarii la acest blog sau direct la preşedintele Asociaţiei, Dl. Dan Răican tel. 0745 231 153.

Tehnologie de recuperare și reabilitare în boala Parkinson

Afecțiunile neurodegenerative
Orice disfuncționalitate ce se manifesta la nivelul creierului poate avea ca sursa o afecțiune neurodegenerativa.
Degenerările neuronale se caracterizează prin pierderi progresive ale structurilor sau funcțiilor neuronale.
Disfuncționalitățile pot fi tranzitorii, se manifesta pentru o perioada scurta de timp, continue, sau permanente. Funcție de tehnologiile de diagnosticare, disfuncționalitățile continue pot fi eliminate sau se pot transforma in disfuncționalități permanente.
Disfuncționalitățile continue cat si cele permanente de obicei produc boli neurodegenerative dintre care menționăm Parkinson, Alzheimer, PTSD, etc.
In aceste cazuri se impun acțiuni imediate si continue pentru a preveni deteriorări permanente ale creierului. Lipsa acestor acțiuni determina eșecul programelor de recuperare.
Parkinson este o afecțiune de origine neurodegenerativă ce are la bază distrugerea progresiva a sistemului neural.
Statistici la nivel mondial și în România
La nivel mondial statisticile arata ca o persoana din 6 suferă de o afecțiune neurodegenerativa, repartiția pe afecțiuni specifice Parkinson, Alzheimer, PTSD, .. fiind următoarea:
- Atac vascular cerebral 15 milioane
- Parkinson 10 milioane
- Alzheimer 44 milioane
- PTSD 70% au prezentat cel puțin un eveniment
In Romania numărul persoanelor afectate de sindromul Parkinson este de aproximativ 76000 si conform statisticilor, acest număr este in creștere. Aceasta creștere are mai multe cauze printre care menționăm lipsa profilaxiei si tehnologilor de recuperare atunci când se observa primele semne ale afecțiunii.
Tehnologia SENS
Cercetările efectuate de Prof. Constantin Costescu, in domeniul neuroplasticitatii , au arătat ca este posibila restabilirea funcționalității structurilor neuronale si astfel se poate reda pacienților șansa la o viată normala.
Neuroplasticitatea creierului permite crearea unui mediu de recuperare care analizează, remodelează si restructurează legăturile neuronale. Acest mediu acționează continuu cu pacientul si astfel este posibila sa reconfiguram si chiar sa regeneram structurile si legăturile neuronale, astfel realizând reabilitarea persoanelor ce prezinta degenerări neuronale.
SENS – Smart External Neurostimulation (stimulare externa inteligenta) este o tehnologie noua in domeniul recuperării medicale a pacienților ce au suferit sau suferă degenerări neuronale. Tehnologia implica un proces continuu de neurom-stimulare si procesare a răspunsurilor, aceste acțiuni fiind coordonate matematic. SENS include un sistem de stimuli, sistem de achiziții date, sistem de modelare si conversie date si un sistem de monitorizare.
Tehnologia SENS urmărește recuperarea capacitaților de vorbire, cognitive, motorii si senzoriale. Puteți include in programul de recuperare psihiatru, neurolog, kinetoterapeut, dar nu este o condiție esențiala. Dispozitivul create pe baza tehnologiei SENS acționează continuu si se acomodează funcție de răspunsurile pacientului. Astfel nu este necesara acțiunea personalului de specialitate pe timpul programului de recuperare prin tehnologia SENS.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei s-a ținut seama si de dezvoltarea dispozitivului de reabilitare astfel încât acesta sa poată fi utilizat de către oricine fără sa necesite o pregătire prealabila sau cunoștințe medicale.
Părțile componente ale dispozitivului SENS sunt:
- Dispozitivul SENS
- Sistem de stimulare externe ES – doua dispozitive ce se aplica pe pielea pacientului
- Sonda EEG – se aplica pe scalp

Se conectează sistemele de stimulare ES1 si ES2 la pacient, se conectează dispozitivul SENS la rețeaua de energie electrica apoi se pornește. Dispozitivul sens necesita conexiune la rețeaua internet.
Odată conectat, dispozitivul se inițializează si astfel începe procesul de stimulare, modul in care se realizează stimularea este funcție de datele pe care dispozitivul le primește de la serverele SENS. Odată cu stimularea externa are loc si achiziția de date de la pacient, aceste date cuprind răspunsul pacientului in urma stimulării precum si o serie de parametri care sunt înregistrați pe parcursul stimulării.
Când operațiunea de stimulare este definitivata, aceste date sunt trimise către serverele SENS, unde vor fi analizate si modelate. In urma procesării si analizării datelor, dispozitivul SENS va primi un nou set de stimuli si astfel începe etapa a doua a procesului de recuperare in care noul set de stimuli va fi trimis pacientului si un nou set de date va fi colectat de la pacient. Când si etapa II de stimulare se va termina, datele culese vor fi iarăși trimise spre procesare si dispozitivul SENS va primi datele corespunzătoare etapei III de stimulare, si astfel procesul continua.
SENS este prevăzut cu un algoritm de verificare a datelor dar pentru eficacitatea procedurii va recomandam sa activați dispozitivul doar când sistemele de stimulare sunt conectate la pacient si de asemenea si sonda EEG este atașata scalpului.
Tehnologia SENS este diferita ce celelalte metode de recuperare in cazul degenerărilor neuronale prin faptul ca realizează o remodelare controlata a structurilor neuronale, aceasta restructurare fiind făcută chiar de structurile neuronale existente, astfel structurile nou create fiind in totalitate compatibile. Astfel tehnologia SENS acționează direct asupra cauzei, sistemul neuronal, si nu asupra efectelor cum ar fi dizabilități motorii, cognitive, etc.
Toate modificările ce survin in rețeaua neuronala, inclusiv restructurarea sau preluarea funcțiilor motorii, cognitive, senzoriale, sunt realizate de către structurile existente, in baza acțiunilor de stimulare. Astfel se conserva relațiile si funcțiile dintre sistemele neuronale existente si cele create de sistemul neuronal ca răspuns al stimulilor venite de la dispozitivul SENS.
Creierul are capacitatea de a-si reorganiza funcționalitatea atunci când zonele afectate manifesta disfuncționalități, daca acest lucru este semnalizat intr-un mod care sa-l ajute sa definească acele zone si astfel sa creeze noi structuri care sa preia din funcțiile celor care nu mai sunt funcționale.
Tehnologia de recuperare SENS nu este o tehnologie invaziva, nu are nevoie de medicație, nu necesita condiții speciale de reabilitare si nici personal specializat.
Astfel SENS poate fi utilizat de orice persoana care prezinta disfuncționalități minore ale sistemului neuronal pana la persoane la care aceste disfuncții au generat degenerări neuronale continue sau boli neurodegenerative.
Tehnologia SENS se adaptează condiției pacientului indiferent de starea acestuia, astfel aceasta tehnologie poate produce rezultate chiar daca degenerarea neuronala este intr-un stadiu avansat.
Aceasta tehnologie nu prezinta vreun disconfort pacientului, nu stimulează electric si astfel prezentând siguranța in utilizare.

Responsabilitatea pentru acest articol revine autorului, respectiv D-lui Constantin Costescu.

Influența sistemului digestiv asupra bolilor Parkinson și Alzheimer

Sursa: Society for Neuroscience
Postat la 16 nov. 2017
(Rezumat)
Oamenii au în corp aproape aproximativ tot atât de multe celule bacteriene cât celulele umane, iar majoritatea acestor bacterii trăiesc în intestine. Noua cercetare publicata astazi dezvaluie legaturile dintre microbiomul intestinului – populatia de microorganisme care traiesc in tractul gastro-intestinal – si bolile cerebrale, cum ar fi Parkinsons si Alzheimer, inclusiv noi metode potentiale de urmarire si tratare a acestor boli. Studiile au fost prezentate la Neuroscience 2017, reuniunea anuala a Societatii pentru Neuroscience si cea mai mare sursa din lume de stiri emergente despre stiinta creierului si de sanatate.

Rezultatele prezentate astazi adauga la tot mai multe dovezi care arata influenta intestinului asupra creierului si relatia cruciala dintre cele doua, a declarat moderatorul conferinței de presa dr.Tracy Bale, „Direcționarea intestinului introduce un unghi diferit și promițător pentru a aborda tulburările cerebrale pe tot parcursul vieții.

Boala Parkinson stopată?

Este foarte posibil ca evoluția bolii Parkinson să poată fi stopată cu ajutorul unui medicament folosit în mod normal pentru diabet de tip 2, sugerează un test clinic efectuat recent, potrivit BBC. Tratamentul administrat în cazul bolii Parkinson ajută la ținerea sub control a simptomelor, dar nu previne moartea celulelor creierului.
Testul efectuat pe 62 de pacienți, publicat în The Lancet, sugerează că medicina a făcut un mare progres privind această boală. Echipa de la University College of London (UCL) este „entuziasmată“, dar îndeamnă la prudență, având în vedere faptul că beneficiile pe termen lung sunt nesigure, iar medicamentul mai are nevoie de testări.
„Nu există nicio îndoială: cea mai mare nevoie, atunci când vine vorba despre Parkinson, este de un medicament care să încetinească evoluția bolii“, spune, pentru BBC, profesorul Tom Foltynie, unul dintre cercetători. În boala Parkinson, creierul este afectat în mod progresiv, iar celulele care produc dopamină mor. Apar tremurul, dificultatea în mișcare și, eventual, probleme de memorie. Tratamentele ajută la controlul asupra acestor simptome prin creșterea nivelului de dopamină, dar celulele continuă să moară, iar boala se agravează. Niciun medicament nu poate stopa asta.
Rezultate surprinzătoare
În studiu, jumătate din pacienți au primit exenatidă, un medicament pentru diabet, iar ceilalți – un tratament placebo. Toți pacienții și-au luat și celelalte medicamente, obișnuite, care le fuseseră prescrise de medici. Așa cum era de așteptat, cei care aveau tratamentul placebo au avut nevoie de 48 de săptămâni de tratament.
Dar ceilalți care au primit exenatidă au fost stabili. Chiar și după trei luni de la încetarea tratamentului experimental, aceștia erau într-o stare foarte bună. „Este primul test clinic la pacienți cu boala Parkinson, unde s-a obținut un efect de o asemenea amploare. Avem încredere că exenatida nu doar maschează simptomele, ci acționează asupra bolii. Trebuie să fim încrezători, dar și precauți, pentru că trebuie să aprofundăm aceste descoperiri“, explică Tom Foltynie. Un medicament eficient trebuie să țină în loc boala timp de mai mulți ani pentru o diferență semnificativă la pacienți.
Articol publicat în Cotidianul la 09.08.2017

Boala Parkinson: o pandemie înfloritoare

Numarul persoanelor cu boala Parkinson va creste in curand la proportii pandemice, concluzioneaza cercetatorii. Într-un articol nou, cercetătorii susțin că comunitatea medicală trebuie mobilizată pentru a răspunde acestei amenințări iminente de sănătate publică.
“Pandemiile sunt de obicei asociate cu boli infecțioase precum Zika, gripa și HIV”, a spus Dorsey. Dar tulburarile neurologice sunt acum principala cauza a handicapului in lume si cea mai rapida crestere este boala Parkinsons.

Lucrarea se bazează pe studiul Global Burden of Disease, co-autor al Dorsey, care a apărut în The Lancet Neurology în septembrie și a arătat că tulburările neurologice sunt acum sursa principală de handicap la nivel global. Acest studiu a urmărit prevalența bolilor neurologice cum ar fi Parkinson, Alzheimer, accident vascular cerebral, epilepsie, meningită, encefalită, scleroză multiplă și migrenă, atât la nivel global, cât și pe țară.
In comentariile lor, autorii subliniaza ca intre 1990 si 2015, prevalenta Parkinsons mai mult decat dublu si se estimeaza ca 6.9 milioane de oameni de pe glob au boala. Pana in 2040, cercetatorii cred ca numarul persoanelor cu Parkinson va creste la 14,2 milioane, pe masura ce populatia se imbolneste, iar rata de crestere va depasi nivelul bolii Alzheimer. Aceste estimări sunt, probabil, conservatoare din cauza insuficienței raportării, misdiagnozei și speranței de viață în creștere.
Pentru a combate această pandemie în creștere, autorii susțin că comunitatea medicală ar trebui să urmeze aceleași strategii care, în 15 ani, au transformat HIV dintr-o boală necunoscută și fatală într-o stare cronică extrem de tratabilă.
“Persoanele infectate cu HIV pur si simplu au cerut tratamente mai bune si s-au reunit cu succes atat pentru constientizare, cat si pentru tratamente noi, literalmente legate de ele insele la usile companiilor farmaceutice”, a spus Bloem. “Astăzi, HIV a devenit o boală cronică care poate fi tratată, această creștere viitoare a numărului de pacienți cu Parkinson este frapantă și sincer îngrijorătoare, considerăm că este urgent ca persoanele cu Parkinson să se adreseze industriei farmaceutice și factorilor de decizie politică, cerând măsuri imediate de luptă această amenințare enormă. ”
Autorii susțin că comunitatea Parkinson trebuie să se unească și să-și concentreze activismul în sprijinul: dezvoltării unei mai bune înțelegeri a cauzelor de mediu, genetice și comportamentale și a factorilor de risc pentru Parkinson pentru a ajuta la prevenirea debutului; cresterea accesului la asistenta medicala – un procent estimat de 40 la suta din persoanele cu boala in SUA si Europa nu vad un neurolog si numarul este mult mai mare in tarile in curs de dezvoltare; pledează pentru creșterea finanțării cercetării pentru boală; și reducerea costului tratamentelor – mulți pacienți din țările cu venituri mici nu au acces la medicamente care să asigure atât salvarea vieții, cât și îmbunătățirea calității vieții.
“De prea mult timp, comunitatea Parkinson a fost prea liniștită în privința acestor probleme”, a spus Dorsey. “Bazandu-se pe motto-ul comunitatii SIDA de” tacere = moarte “, comunitatea Parkinson ar trebui sa-si faca vocea auzita. Povara actuala si viitoare a acestei boli depinde de actiunea lor.
“Prea mulți oameni au Parkinson astăzi și mai mult se vor confrunta cu diagnosticele mâine”, a spus Todd Sherer, Ph.D., CEO al Fundației Michael J. Fox pentru cercetarea Parkinson. Noi toti, guvernul, organizatiile de pacienti, cercetatori, medici si pacienti – trebuie sa lucreze impreuna pentru o mai buna ingrijire pentru cei care traiesc cu aceasta boala si de cercetare spre un viitor fara Parkinsons.

Helicobacter pylori

O infectie bacteriana comuna poate contribui la riscul bolii Parkinson (PD), conform noilor cercetari publicate in Jurnalul European de Neurologie. Studiul este primul care leaga bacteria de boala Parkinson la o populatie mare.
Bacteria, denumita Helicobacter pylori (HP), este mult mai frecvent asociata cu problemele de stomac, inclusiv ulcer si rareori, cancer de stomac. Dar cercetatorii au fost mult timp nedumeriti de ce multe persoane cu Parkinson au un istoric de probleme de stomac, cum ar fi ulcerul, inainte de dezvoltarea bolii Parkinson . Unele cercetari au aratat chiar ca eliminarea infectiilor cu H. pylori a ajutat la simptomele de Parkinson. Cercetatorii inca nu au facut un studiu epidemiologic intr-un grup mare in vederea legarii statistice a H. pylori de Parkinson.

Ultrasunetele focalizate in Boala Parkinson

Traducere din limba engleză realizată de Politrad

Un test iniţial pentru a determina dacă o intervenţie chirurgicală pe creier fără scalpel poate reduce tremorul cauzat de boala Parkinson a produs rezultate încurajatoare.

Într-o lucrare publicată de revista ştiinţifică JAMA Neurology, cercetătorii au concluzionat că efectuarea unor cercetări suplimentare este justificată. Micul studiu pilot a fost condus de Dr. Jeff Elias de la Universitatea din Virginia, Facultatea de Medicină, desfăşurat şi la Institutul de Neuroştiinţe din Seattle. În studiu au fost înscrişi douăzeci şi şapte de participanţi cu boală Parkinson dominată de tremor; echipa de cercetare a repartizat la întâmplare 20 de pacienţi care urmau să fie trataţi cu unde de ultrasunete focalizate aplicate creierului lor, în timp ce celorlalţi li s-a efectuat o procedură falsă, pentru a ţine cont de orice potenţial efect placebo. (Ulterior, acestora din urmă li s-a oferit posibilitatea de a fi supuşi procedurii efective).

Toţi sufereau de un tremor rezistent la tratamentul medical şi toţi au continuat să îşi ia tratamentul curent pentru Parkinson. Participanţii la studiu care au fost supuşi procedurii cu ultrasunete focalizate au experimentat o îmbunătăţire medie de 62 la sută a tremorului mâinilor trei luni mai târziu. Şi în cazul celor care au fost supuşi procedurii false s-au constatat mici îmbunătăţiri, sugerând apariţia unui efect placebo. Cercetătorii au ajuns la concluzia că sunt necesare teste suplimentare pentru a stabili mai bine eficacitatea ultrasunetelor focalizate în tratamentul tremorului cauzat de Parkinson.

Vârsta medie a participanţilor la studiu a fost de 67,8 ani, 26 dintre participanţi fiind bărbaţi. Cele mai semnificative efecte secundare raportate au fost amorţirea uşoară a unei părţi a corpului, care s-a îmbunătăţit, şi amorţirea feţei şi degetelor, care a persistat. Doi dintre participanţi au prezentat şi o slăbiciune parţială, din care şi-au revenit sau care s-a îmbunătăţit pe parcursul studiului. (Procedura a fost modificată de atunci pentru a atenua acest risc de slăbiciune, spun cercetătorii.) Lucrarea completă poate fi citită gratuit la JAMA Neurology.

Despre ultrasunetele focalizate

Tehnologia cu ultrasunete focalizate a fost deja aprobată de către Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente pentru tratamentul tremorului esenţial, cea mai frecventă tulburare de mişcare. Aprobarea a venit după ce Elias şi colegii săi de la UVA au pus în practică abordarea. De asemenea, există şi alţi cercetători care evaluează potenţialul ultrasunetelor focalizate pentru tratarea multor altor boli, inclusiv cancerul de sân, tumorile cerebrale, epilepsia şi durerea.

Tehnologia funcţionează prin focalizarea undelor sonore în interiorul corpului cu producerea unui mic focar, la fel ca o lupă care focalizează lumina. Prin controlarea cu atenţie a acestui proces, cercetătorii pot întrerupe circuitele defectuoase ale creierului sau pot distruge ţesuturile nedorite. Spre deosebire de intervenţiile chirurgicale tradiţionale pe creier, craniul nu trebuie găurit sau tăiat. Imagistica prin rezonanţă magnetică le permite să monitorizeze locul şi intensitatea procedurii în timp real, o caracteristică de siguranţă importantă atunci când se efectuează modificări permanente ale creierului.

Ce urmează

Cercetătorii consideră că un studiu multicentric mai amplu este necesar pentru a defini mai bine rolul potenţial al tratamentului cu ultrasunete focalizate în gestionarea bolii Parkinson. „Descoperirile noastre sugerează că pacienţii care pot beneficia de aceasta abordare sunt cei pentru care reducerea tremorului este suficientă pentru a le îmbunătăţi calitatea vieţii”, a declarat cercetătorul de la UVA, Dr. Binit Shah.

PREMIILE COPAC EDIȚIA A II-A, 2017

Premiile COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) ediția a II-a și-au desemnat câștigătorii în cadrul unei ceremonii desfășurate la Teatrul Național, la care au participat conf. dr. Florian Bodog, ministrul Sănătății, conf. dr. Diana Păun, consilier de stat Departamentul de Stat Preșidenția României, oficiali din sănătate, medici, asistenți medicali, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și altor ONG-uri din sănătate.

În cadrul Galei COPAC 2017, Asociația Antiparkinson a câștigat Premiul juriului pentru „Cea mai bună campanie din sănătate” pentru proiectul „Instalația din lalele”, realizat în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România și AbbVie.

Afiliată la numeroase asociații europene și internaționale, redactând cărți pentru pacienți și organizând în fiecare an tot mai multe activități cu scopul de a crește gradul de informare asupra bolii, cu fiecare proiect realizat, speranța ing. Răican în capacitatea oamenilor de a fi empatici, de a da o mână de ajutor fără a avea prejudecăți, de a recunoaște la alți oameni mai puțini informați simptomele care ar putea duce cu gândul la boala Parkinson și de a-i trimite către medic, crește.

Acest important premiu nu este altceva decât o nouă recunoaștere a bogatei activități desfășurate de Asociația Antiparkinson prin președintele ei, dl. ing. Dan Răican în folosul pacienților cu boala Parkinson, a aparținătorilor și famililor acestora

11 aprilie în avans

„Ziua Internațională de Luptă Împotriva Bolii Parkinson” a fost marcată, ieri (04 aprilie 2017) după-amiază, începând cu ora 15:00, în centrul municipiului Deva. Pe platoul din fața Casei de Cultură, în spatele statuii ecvestre a Regelui Decebal, a fost instalat un cort în incinta căruia au fost expuse fotografii și picturi, realizate de doi artiști suferinzi de această maladie. Trecătorii au putut să le admire, dar și să le cumpere, expoziția fiind una cu vânzare. De asemenea, s-au împărțit pliante ce conțineau informații despre boala Parkinson și s-au lansat în aer lampioane.

Cu toate că, vremea nu a fost favorabilă și a plouat, reprezentanții Asociației „AntiParkinson” Deva au marcat „Ziua Internațională de Luptă Împotriva Bolii Parkinson”, printr-o expoziție cu vânzare de fotografii și picturi, în centrul reședinței județului. „Fotografiile aparțin lui Albert Horopciuc, din Hunedoara, iar picturile au fost realizate de un domn din Suceava, Ștefan Danilevici sau „pictorul de crizanteme”, cum i se mai spune acestuia. „Ziua Internațională de Luptă Împotriva Bolii Parkinson” este sărbătorită, pe întreg mapamondul, în 11 aprilie, însă, noi o marcăm în avans întrucât, în perioada respectivă, voi fi prezent la București, la o masă rotundă, la care vor participa reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, deputați și senatori. În cadrul evenimentului, se va dezbate viitorul bolii Parkinson, cum trebuie gestionată această maladie și, poate, se va și un leac. Am ținut neapărat să marcăm această sărbătoare la Deva, orașul meu natal și cel în care a fost înființată asociația noastră, în urmă cu 11 ani, și ne rugăm să iasă soarele”, a declarat Dan Răican, președintele Asociației „AntiParkinson” Deva.
Devenii care au văzut fotografiile și picturile expuse s-au arătat impresionați de acestea. Oamenii care s-au oprit la cortul amplasat în centrul Devei au primit și pliante informative, realizate cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara.

SERVUS Hunedoara

Interpelare

Bolnavii de Parkinson se confruntă cu o problemă. Medicamentele destinate tratamentului acestora au fost înlocuite cu altele care provoacă reacții severe pacienților. Deputatul PSD, Natalia Intotero, a ridicat problema oficialilor Ministerului Sănătățiim, care însă au subliniat că există deficiențe legislative.

“Departamentul de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul ANMDM, după parcurgerea procesului de evaluare, respectiv finalizarea analizei raportului de evaluare a tehnologiilor medicale, a întocmit un raport de evaluare pentru denumirea comună internaţională apomorfină, denumire comercială Dacepton, pentru a primi Decizia de includere condiţionată nr. 348/20 aprilie pentru indicaţia în tratamentul fluctuaţiilor motorii invalidante (fenomenul de alternanţă între starea de fără simptom „on” şi starea cu simptom „off”) la pacienţii cu boală Parkinson, cu fluctuaţii care persistă, se administrează un tratament cu Levodopa (asociat cu un inhibitor periferic de decarboxilază şi/sau alţi antagonici ai dopaminei, ajustat individual) ca urmare a obţinerii unui număr de 70 de puncte, acest medicament cu DCI apomorfină.

Includerea condiţionată a prezentului medicament în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie pe bază de prescripţie se acordă în cadrul Programului naţional de sănătate şi se va realiza după încheierea contractelor cost-volum sau cost-volum-rezultat, între deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă APP a produsului sau reprezentantul legal al acestuia şi Casa Naţională de Asigurări sau Ministerul Sănătăţii, în condiţiile O.G.-ului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii şi ale Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi Casei privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheierea şi monitorizarea modului de implementare şi derulare a contractelor cost-volum sau cost-volum-rezultat. Faţă de aceste considerente, vă facem cunoscut că, până la data prezentă, ANMDM – Agenţia Naţională a Medicamentului – nu a fost informată de Casa Naţională de Sănătate cu privire la încheierea vreunui contract cost-volum sau cost-volum-rezultat pentru denumirea comercială internaţională apomorfină, astfel încât ANMDM să poată să transmită ministerului propunerea de completare a listei cu acest medicament“, i-au spus oficialii Ministerului Sănătății, deputatului PSD Natalia Intotero.

Totodată, oficialii ministerului de resort mai susțin că se încearcă modificarea legislației pentru a facilita accesul produselor noi. Răspunul a nemulțumit-o profund pe Natalia Intotero care a subliniat că pe bolnavii de Parkinson nu îi vindecă legislația.

“fără supărare, nu sunt încântată de răspunsul pe care mi l-aţi dat. Mă pun în situaţia bolnavilor de Parkinson. În momentul în care ministerul vine cu un răspuns atât de vast, în care spune că ne confruntăm cu un vid legislativ, că lipsesc proceduri, ce să le spunem noi acestor persoane cu care m-am întâlnit şi care mi-au spus că din ianuarie nu mai pot beneficia de acest medicament şi că medicamentul care-l înlocuieşte pe acesta, pe Madopar, provoacă reacţii neplăcute bolnavilor de Parkinson care au glaucom. O să le transmit răspunsul dumneavoastră, dar nu este tocmai cel pe care-l aşteaptă pacienţii din partea ministerului. Cred că ministerul trebuie să se aplece cu mai multă atenţie asupra bolnavilor, indiferent de diagnostic”, a spus în replică deputatul PSD, Natalia Intotero.

Articol preluat de pe http://www.avantulliber.ro

Creşterea nivelului de dopamină în creier

10 moduri prin care puteţi creşte nivelul de dopamină în creier fără medicaţie

de Miruna Macavei | Aug 8, 2016

“Dopamina este un neurotransmiţător care ajută la controlarea centrilor de recompensă şi plăcere ai creierului. Dopamina mai ajută şi la reglarea mişcării şi reacţiei emoţionale, permiţându-ne nu numai să observăm recompensele, ci să acţionăm, apropiindu-ne de acestea”. (Psychology Today)

Există o mulţime de articole pe internet despre dopamină şi cum aceasta ne influenţează starea de spirit, comportamentul, energia şi concentrarea. Totuşi, un lucru despre care nu se prea vorbeşte este modul în care este afectată dopamina de percepţia fiecăruia. Dar ceea ce se discută şi mai rar este motivul pentru care nivelul dopaminei unor persoane este scăzut.
Mai jos vă prezint zece moduri prin care puteţi creşte nivelul de dopamină, graţie “Puterii pozitivității”, precum şi propriile mele observaţii cu privire la problemele fundamentale care au condus la fiecare situaţie în parte şi felul în care trebuie abordate.

1. Nu deveniţi dependenţi

“Mulţi oameni devin dependenţi de ceva, deoarece acel ceva le oferă un fel de satisfacţie imediată. Drogurile, alcoolul, sexul, pornografia, cumpărăturile, precum şi alte comportamente care dau dependenţă au, de fapt, un efect opus asupra nivelului de dopamină pe termen lung. În esenţă, când devenim mult prea dependenţi de ceva, “circuitul de recompensă” ale creierului nostru funcționează peste parametrii normali şi jinduim după senzaţia dată de acel “rezultat rapid”. Aceasta nu constituie o soluţie durabilă pentru producţia de dopamină care poate şi ar trebui să aibă loc în mod natural”.
Aspectul care lipseşte aici este faptul că dependenţa este deseori rezultatul unui nivel scăzut de dopamină, ceea ce înseamnă că dependenţa este mai mult o încercare de a remedia o problemă deja existentă.
În principal, “ceea ce stă la baza personalităţii unui dependent este lipsa unei împliniri venite din interior, având drept rezultat dorinţa de împlinire prin intermediul substanţelor, obiectelor sau evenimentelor care uşurează suferinţa inevitabilă – dar numai pentru puţin timp”. (sursa aici)
“Când primim o recompensă de orice fel, în creierul nostru se eliberează dopamină. După un timp, stimulul şi dopamina pot conduce la un proces de învăţare. Cercetătorii au aflat recent că rapiditatea cu care învăţăm, precum şi caracterul permanent al procesului au o legătură directă cu cantitatea de dopamină disponibilă în creier. Pe măsură ce suntem recompensaţi iar şi iar, învăţăm la nivel foarte profund că ar trebui să continuăm să facem “acel ceva” şi astfel devine foarte greu să ne dezobişnuim de acest tipar comportamental”.
Aceasta înseamnă că nivelul scăzut de dopamină este reacţia la un stil de viaţă care nu oferă prea multe recompense persoanei care o trăieşte. S-ar putea să fie reacţia la mediul în care trăiţi, la hainele pe care le purtaţi, la bugetul redus cu care trebuie să vă descurcaţi, la alegerea relaţiilor pe care vi le-aţi făcut sau care v-au fost impuse sau ca rezultat al unei traume, moment în care nu aţi observat nici o recompensă. Este foarte uşor să înţelegem cum nivelul de dopamină poate părea scăzut atunci când luăm în considerare toate cauzele potenţiale care conduc la stiluri sau experienţe de viaţă mai puţin satisfăcătoare.
Astfel, este mai puţin necesară o abordare de tip “nu deveniţi dependenţi”, cât sfaturi practice pentru o “sporire a recompenselor în viaţa voastră”.
Realitatea este că vă veţi simţi, în mod constant, mai puţin satisfăcuţi în cazul unui nivel scăzut de dopamină, când nu vă umpleţi (sau nu puteţi umple) ziua cu lucruri care vă inspiră şi vă recompensează.
Aceasta înseamnă că cea mai eficientă protecţie împotriva dependenţelor şi cel mai mare avantaj oferit de nivelul crescut de dopamină este să ne apărăm de activităţile care oferă recompense slabe şi să pornim o ofensivă în sprijinul actiunilor şi activităţilor care ne recompensează dobândind, în cele din urmă, un stil de viaţă cu împliniri şi realizări.
De asemenea, cum dependenţa îşi are, de cele mai multe ori, rădăcinile în experienţe traumatizante din trecut, când emoţiile declanşează reacţii de tipul “luptă sau fugi”, iar acestea se fixează în emoţiile de bază, este de o importanţă vitală să cerem un ajutor adecvat şi eficient în disiparea traumelor trecute. Acest fapt vă ajută să observaţi mai multe experienţe satisfăcătoare în viaţa voastră, în loc să filtraţi experienţele printr-o percepţie “traumatizată”.

2. Lista cu sarcini minore

“Dopamina creşte când suntem organizaţi şi ne ducem la bun sfârşit sarcinile, indiferent de importanţa lor. Prin urmare, nu-i permiteţi creierului vostru să-şi facă griji legate de lucrurile care trebuie făcute. În schimb, faceţi o listă şi apoi tăiaţi-le de pe această listă pe rând. S-a demonstrat că este mult mai satisfăcător pentru nivelul de dopamină din creier când tăiem – fizic – câte o sarcină îndeplinită de pe lista făcută anterior. De asemenea, notaţi şi tăiaţi sarcinile, indiferent dacă vă puteţi aminti sarcinile sau nu”.
Lista de sarciniCitind cartea Principles of Self-Management, am întâlnit o înţelegere, excepţional de bine documentată, a motivaţiei când este vorba despre sarcini de îndeplinit. Pe scurt, dacă o sarcină determină o schimbare mai mare de 25% a rutinei zilnice a unei persoane, aceasta se va simţi copleşită şi incapabilă să o îndeplinească. Acest fapt o conduce la autoînfrângere şi autosabotare pentru ca respectiva persoană să evite să o îndeplinească.
Pe de altă parte, dacă sarcina în cauză conduce la o schimbare mai mică de 10% a rutinei zilnice, persoana nu o va îndeplini deoarece sarcina nu va avea suficientă importanţă pentru ea. Ca atare, ar fi înţelept să vă notaţi scopurile şi sarcinile care cad în spectrul de 10% – 25% al unor noi comportamente şi acţiuni, altfel, pur şi simplu nu le veţi lua în seamă.
Totuşi, aceste procente reprezintă doar un ghid pentru sarcinile care nu sunt direct legate de valorile importante pentru noi. În realitate, dacă puteţi asocia o sarcină cu aceste valori şi puteţi observa cu claritate modul în care vă va ajuta să realizaţi ceva de foarte mare importanţă pentru voi, o veţi îndeplini. Dacă nu vedeţi cum vă poate ajuta să vă îndepliniţi valorile cele mai înalte, o veţi amâna, veţi ezita şi veţi deveni frustrat încercând să o aduceţi la îndeplinire. Prin asocierea unei sarcini cu valorile importante, creşteţi atât şansa de a o îndeplini, cât şi recompensa pe care o veţi simţi în final, ca rezultat al producerii unui plus de dopamină în creier.

3. Creaţi ceva

“Noi, scriitorii, pictorii, sculptorii, poeţii, cântăreţii, dansatorii şi alţi artişti, ne putem identifica cu aceasta. Când ne simţim creativi, ne concentrăm foarte mult. Drept urmare, putem intra într-o stare care se numeşte starea de flow (starea de flux). Dopamina este o substanţă chimică din creier care ne permite să intrăm în această stare. Lecţia care poate fi învăţată de aici este următoarea: găsiţi-vă un hobby sau o activitate prin care să creaţi ceva tangibil. Încercaţi ceva din domeniul artelor, al meseriilor, al reparaţiilor auto, desenului, fotografiei sau orice altceva care sună interesant”.
CreaioaneDeclanşarea impulsului creativ este un mod eficient de sporire a potenţialului de a vă simţi excelent, de a vă atinge scopurile şi de a vă simţi inspirat de realizările voastre. Totuşi, aceasta poate constitui şi o distragere a atenţiei de la un stil de viaţă nefericit, dacă nu este menţinut cu un scop anume în minte.
Ori de câte ori lucraţi la un proiect, creativ sau nu, care vă inspiră cu adevărat, vă activaţi “starea de flow”, în care timpul şi spaţiul par a sta în loc. Aşadar, cum putem determina ce anume ne inspiră?
Cel mai important ţel către descoperirea celei mai autentice energii creatoare este să îndepărtaţi energiile creatoare ale altor persoane din viaţa voastră. Foarte mulţi dintre noi admirăm creaţiile celorlalţi, fie că sunt opere de artă sau muzică, iar realizările sau talentele acestora ocupă timp şi spaţiu în minţile noastre. Acest fapt nu este neapărat ceva rău, dar ne poate influenţa propriile păreri relativ la ce putem crea.
Dacă vă comparaţi cu alţii şi vă minimizaţi capacităţile, vă veţi reprima propriile abilităţi creative. Faptul vă poate afecta nivelul de dopamină deoarece, dacă nu vă puteţi percepe propriile creaţii ca fiind la fel de satisfăcătoare ca realizările celorlalţi, vă veţi simţi inferiori şi incapabili.
Un mod deosebit de eficient de neutralizare a influenţei pe care alţi oameni o au asupra voastră este să observaţi părţile negative sau inconvenientele realizărilor lor. Aceasta nu înseamnă să vă situaţi pe poziţia unui critic, ci vă dă posibilitatea de a nu mai fi orbiţi de forţele lor creatoare şi vă ajută să încetaţi să vi le mai minimizaţi pe ale voastre.
Odată ce recunoaşteţi că strădaniile voastre creatoare se pot situa la nivelul celor pe care îi admiraţi, prin practică (la fel cum au făcut şi ei), vă veţi spori abilitatea de a privi propriile creaţii ca fiind la fel de importante şi satisfăcătoare.

4. Faceţi exerciţii fizice

“Da, ştim, vechiul refren. Am discutat în repetate rânduri importanţa şi beneficiile aduse de exerciţiile fizice şi vom continua să adăugăm la această listă. Astfel, exerciţiile fizice nu numai că ne ajută să diminuăm stresul, să fim mai sănătoşi din punct de vedere fizic şi mai productiv, dar ne şi cresc nivelul de dopamină. Mai precis, exerciţiile fizice sporesc nivelul multor neurotransmiţători; pe lângă dopamină, sunt impulsionate serotonina şi endorfinele. Şi mai este ceva grozav: exerciţiile nu trebuie să fie intense. Simplul fapt de a face o plimbare sau de a urca nişte scări va determina un salt semnificativ al nivelului de dopamină.”
Exerciţiile fizice sunt importante, dar pot deveni un fel de cârjă sau o dependenţă dacă nu constituie un aspect integrat în viaţa voastră de zi cu zi.
Mulţi merg la sală pentru aceste exerciţii şi totuşi nu duc o viaţă care să necesite corpul pe care şi-l construiesc. Un alt aspect este că trebuie să priviţi exerciţiul ca fiind valoros în sine. Mulţi oameni îşi iau abonamente la săli de gimnastică, dar nu le folosesc niciodată. Aşadar, care este cea mai simplă cale pentru a face din exerciţiile fizice o parte din viaţa voastră?
Există un gen de exerciţii, denumit ‘antrenament functional’ în care exerciţiile sunt adaptate astfel încât să vă ajute la sarcinile zilnice. Acestea sunt mult mai utile decât exerciţiile fizice deoarece, dacă vă puteţi antrena corpul să intre într-o stare în care sarcinile zilnice nu vă suprasolicită energia, totul vi se va părea mai uşor şi veţi avea mai multă energie la finalul zilei.
Faptul de a rămâne într-o stare cu energie ridicată în loc să fiţi epuizaţi de sarcinile zilnice vă va ajuta să fiţi mai inspiraţi pe parcursul zilei şi implicit să fiţi inspiraţi să faceţi exerciţii.

5. Stabiliţi un sistem de acțiune.

“Similar cu întocmirea unei liste de sarcini, stabilirea unui sistem de acțiune reprezintă un mod excelent de creştere a nivelului de dopamină. În cazul acestui articol, un sistem reprezintă un memento vizual care arată câte zile la rând v-au fost necesare ca să realizaţi ceva.
Luaţi un calendar special pentru acest scop. Notaţi scopul şi zilele din săptămână sau lună când este programat. De exemplu, dacă faceţi exerciţii fizice luni, miercuri şi vineri, marcaţi aceste zile în calendar pentru întreaga lună. Ori de câte ori încheiaţi un antrenament, bifaţi-l pe calendar. Menţineţi acest sistem şi veţi menţine şi fluxul de dopamină”.
Deşi “sistemul” este un instrument util pentru sărbătorirea realizărilor, are şi un neajuns – rutina. Când faceţi ceva de suficient de multe ori, acel ceva devine o rutină, mai ales dacă acţiunea respectivă nu vă satisface în mod continuu cele mai înalte valori. Pentru a contracara acest fapt, încercaţi să adaptaţi “scopul” sau “acţiunea” în termeni de eficienţă.
Dacă găsiţi mereu căi de a îmbunătăţi performanţa comportamentală, în timp, puteţi privi înapoi la numărul de dăţi când aţi făcut acel lucru, dar şi la cât de eficienţi aţi devenit. În acest mod, performanţa devine o competiţie cu voi înşivă care sporeşte potenţialul de a vă simţi recompensaţi când veţi stăpâni o abilitate.

6. Sporiţi tirozina.

“Dintre substanţele chimice care alcătuiesc dopamina, cea mai importantă este tirozina. De fapt, tirozina este considerată a fi o unitate de bază a dopaminei. Prin urmare, este important să aveţi o cantitate suficientă din această proteină. Există o mulţime de alimente care cresc tirozina, dintre care amintim migdalele, avocado, bananele, carnea de vită, carnea de pui, ciocolata, cafeaua, ouăle, ceaiul verde, pepenele verde şi iaurtul”.
Mâncarea este o recompensă, nu o sarcină de îndeplinit. Aceasta este diferenţa dintre a trăi pentru a mânca şi a mânca pentru a trăi. Deşi este important să utilizaţi hrana în avantajul vostru, la fel de important este să ştiţi că creierul este propria sa farmacie. Puţine alimente trec de bariera sânge-creier şi aceasta include tirozina.
“Tirozina este unul dintre cei 22 de aminoacizi principali folosiţi pentru fabricarea proteinelor din corp. Totuşi, pe lângă aceasta, tirozina creşte nivelul anumitor neurotransmiţători în creier şi anume al dopaminei şi epinefrinei. Acestea sunt recunoscute ca fiind substanţe chimice care ne fac să ne ‘simţim bine’, îmbunătăţind starea de spirit şi crescând puterea de concentrare, făcând din tirozină o substanţă nootropă populară. Cu toate acestea, tirozina este complet incapabilă să treacă de bariera sânge-creier. Astfel, indiferent cât de multă aţi lua, aproape că nu veţi simţi nici un efect”. (sursa aici)
Adevărul este că tirozina trebuie să fie legată de o altă moleculă pentru a trece de bariera sânge-creier, deoarece singură nu este capabilă să producă un impact semnificativ asupra creierului. Totuşi, prin intermediul digestiei naturale şi reglând funcţiile unui corp sănătos, ea poate ajuta creierul ca acesta să aibă mai puţin de muncă la repararea unui sistem nesănătos, fapt care, la rândul său, poate ajuta la sporirea potenţialului dopaminei şi la instalarea stării de bine produse de aceasta.

7. Ascultaţi muzică.

“V-aţi întrebat vreodată de ce vă face muzica fericiţi? Mai precis, putem fi deprimaţi la un moment dat, dar imediat ce ascultăm melodiile preferate, ne legănăm în ritmul acestora, fiind invadaţi instantaneu de o stare de bine. Motivul acestei schimbări este dat de faptul că muzica duce la creşterea nivelului de dopamină. De fapt, cercetătorii spun că faptul de a asculta muzică are acelaşi efect cu savurarea mâncărurilor preferate sau urmărirea serialului favorit la televizor. Prin urmare, când sunteţi demoralizaţi, ascultaţi refrenele preferate şi lăsaţi-vă cuprinşi de bucurie”!
Faptul de a asculta muzică poate creşte temporar nivelul de dopamină, dar ceea ce căutăm de fapt este un sentiment durabil de împlinire, astfel încât viaţa de zi cu zi să devină ceva plăcut şi productiv pentru scopurile alese. În plus, refrenele la modă din zilele noastre, sunt deseori construite în aşa fel, încât să producătorii să folosească în avantajul lor dependenţa creierului de anumite substanţe chimice, muzica devenind astfel o formă a dependenţei de aceste substanţe.
Cu toate acestea, muzica a făcut parte din istoria umanităţii din cele mai vechi timpuri, aşa încât influenţa acesteia asupra creierului a fost mereu foarte mult apreciată. De fapt, muzica a fost pe parcursul întregii istorii una dintre cele mai mari acte de cultură. Aşadar, ascultaţi muzică, dar asiguraţi-vă că nu este singura sursă de dopamină din viaţa voastră.

8. Meditaţi.

“Ca şi în cazul exerciţiilor fizice, descoperim din ce în ce mai multe beneficii ale meditaţiei și adăugăm în continuare la listă. După cum am discutat, creierul uman are o predispoziţie spre diferite dependenţe. Un alt obicei care dă dependenţă este gânditul în exces. De fapt, unii budişti au o denumire pentru această dependenţă: ‘mintea de maimuţă’ ”.
Gânditul excesiv nu este numai un obicei care ne distrage, ci și o nevoie irezistibilă (compulsie) care ne lasă într-o stare de dezorientare, dar care are şi un efect negativ asupra dezvoltării noastre spirituale. Totuşi, oamenii de ştiinţă ajung, în fine, la concluziile pe care budiştii le-au tras cu mii de ani în urmă: meditaţia şi practicile de mindfulness sunt esenţiale pentru o minte sănătoasă”.
DMeditatieacă este practicată corect, meditaţia poate fi o formă deosebit de eficientă de creştere a nivelului de dopamină, întrucât poate înlătura influenţele mentale care pot face ca “chimia” noastră să lase de dorit.
Cu intenţia de a atinge o stare de împlinire de sine, meditaţia curăţă dezordinea mentală, înlocuind-o cu o stare de prezență și bucuria de a fi pur și simplu în viață.
Aceasta este o stare aflată la dispoziţia oricărei fiinţe omeneşti şi ne poate ajuta în viaţa de zi cu zi, sporindu-ne conştientizarea lucrurilor care ne plac şi care nu ne plac.

9. Luaţi suplimente.

“Deși există moduri excelente de sporire a nivelului de dopamină, uneori suntem confruntaţi cu o criză de timp. Din fericire, pe piaţă, există suplimente naturale despre care s-a demonstrat că cresc nivelul de dopamină. Iată câteva dintre ele:
Acetil-l-tirozina: este un alt element constituent al dopaminei. O doză apreciabilă din această substanţă ajută creierul să producă dopamina.
Curcumina: un ingredient activ care se găseşte în condimentele folosite la curry şi în turmeric.
Ginkgo Biloba: un supliment miraculos, extrem de popular, despre care se crede că sporeşte nivelul de dopamină şi susţine circulaţia acesteia în creier pentru mai mult timp.
L-teanina: sporeşte nivelul multor neurotransmiţători din creier, inclusiv a dopaminei. Ceaiul verde este o sursă excelentă de L-tianină”. (sursa aici)
SuplimenteÎn timp ce suplimentele pot influenţa reacţia dopaminei, n-ar trebui câtuşi de puţin să înlocuiască potenţialul vostru interior de împlinire. Aceasta este pur şi simplu responsabilitatea voastră. Totuşi, în ceea ce priveşte înţelepciunea interioară, deşi nu ştim cum este când ne simţim extraordinar de bine, este dificil să ne luptăm pentru acesta ca ţintă. Suplimentele ne pot ajuta să atingem acest scop, astfel încât să avem un punct de referinţă relativ la potenţialul nostru. Şiretlicul este să facilităm schimbările în viaţa noastră, până acolo încât nevoia de a lua suplimente pentru a ne simţi bine să fie mai mică decât senzaţiile de bine pe care le experimentăm în viaţa noastră.

10. Eliminați toxinele.

“Oricât de miraculos este corpul nostru, acumulăm toxine şi bacterii care sunt nocive pentru noi. Endotoxinele sunt cele care pot face ca sistemul nostru imunitar să devină nefuncţional şi, în plus, restrâng producţia de dopamină. Iată câteva sfaturi care ajută la curăţarea intestinelor de toxine: mâncaţi mâncare fermentată, dormiţi suficient şi rezistaţi nevoii de a consuma alimente grase sau care conţin zahăr”.
Când nu vă simţiţi împliniţi în viaţă, riscaţi să abuzaţi de dulciuri în încercarea de a vă simţi satisfăcuţi. Pe de altă parte, dacă vă găsiţi împlinirea prin provocările şi susţinerea activităţilor zilnice, este mult mai probabil să mâncaţi pentru sarcinile pe care le îndepliniţi, decât să mâncaţi doar pentru a vă simţi bine.
Cum mâncaţi şi cât de satisfăcuţi sunteţi sunt două aspecte direct corelate. Dacă vă bucuraţi în mod activ de provocările lansate de viaţă, aveţi mai multe şanse să consumaţi alimente care vă servesc celor mai înalte interese şi sănătăţii voastre, deoarece înţelegeţi motivul pentru care să mâncaţi sănătos. A controla cum mâncaţi este mai puţin important, decât să găsiţi satisfacţie în ceea ce faceţi.
Aşadar, data viitoare când tânjiţi după ceva dulce, întrebaţi-vă dacă n-aţi putea mânca altceva în loc care să vă ajute să simţiţi satisfacţie. De asemenea, observaţi ce anume faceţi în momentul în care simţiţi nevoia de dulce şi întrebaţi-vă dacă chiar trebuie să faceţi acel lucru sau îl puteţi delega altcuiva, astfel încât să vă întoarceţi la lucrurile care vă inspiră.

Concentrându-vă asupra lucrurilor care vă inspiră şi vă fac să vă simţiţi împliniţi, veţi observa că veţi căuta în mod activ să vă îmbunătăţiţi sănătatea, fără ca să fie neveoie să vă concentraţi asupra acestui lucru.