SIMPTOME, MANIFESTARI IN BOALA PARKINSON

Despre simptome

Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale.
Nu toti pacientii au aceleasi simptome, in acelasi stadiu al bolii.
Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul, uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.
Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila.
Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana cand simptomele devin suparatoare. In faza precoce a bolii simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.

Printre simptomele clinice tipice ale bolii se numara:

Tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei. Aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, putind afecta unul sau mai multe membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;
Rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit;
Lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie, pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;
Instabilitate posturala;
Tulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul. Aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.

Alte simptome care nu au legatura cu miscarea:

Tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);
Depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;
Dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali ;
Disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei;
Senzatie de "nod in gat" si dificultati la inghitire;
Blocajul motor – dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau i se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv cu laser;
Pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti.

Un alt indicator utilizat este reactia la medicamentele utilizate pentru tratarea bolii Parkinson, dar aceasta nu este o metoda infaibila pentru a determina maladia. Intrucat boala se declanseaza lent simptomele pot deveni mai evidente dupa un timp, facand diagnosticarea mai usoara. In prezent se fac o serie de teste paraclinice pentru detectarea bolii cum ar fi:

Neuroimagistica studiaza creierul si alte parti ale sistemului nervos existand o imagistica structurala si una functionala anumite date obtinute in cadrul analizelor putan-du-se utiliza in procesul de diagnosticare a bolii.

Imagistica structuralada posibilitatea medicului sa identifice anumite parti ale creierului cum ar fi materia cenusie materia alba si vasele de sange. In imagistica structurala se fac teste de tomografie computerizata (C.T.), tomografie axiala digitala (C.A.T.), tomografie digitala si rezonanta magnetica (R.M.N.).

Scanarile C.T. sunt niste radiografii mai sofisticate prin corp trecand o serie de raze X ce produc sectiuni sau felii detaliate ale organelor si tesuturilor. Sectiunile pot fi combinate pentru a forma aimagini tridimensionale, metoda utilizata fiind de un deosebit folos pentru detectarea tumorilor cerebrale, atrofia sistemica multipla sau paralizia supranucleara.

Imagistica functionala furnizeaza imagini ale modului cum functioneaza creierul dand posibilitatea medicilor sa investigheze functiile cerebrale cum ar fi circulatia sanguina si activitatea celulelor din anumite zone ale creierului.

Scanarea cu radionucleide care prezinta interes in diagnosticarea bolii parkinson sunt tomografia digitala cu emisie fotonica singulara (S.P.E.C.T.) si tomografia cu emisie de pozitroni (P.E.T.). Radionucleidele se ataseaza de celulele de dopamina si emit particule cunoscute ca fotoni pe care scanerul le poate detecta , scanerul producand o imagine de luminozitate variabila functie de gradul de activitate a celulelor respective. O imagine care nu este foarte stralucitoare arata ca celulele de dopamina nu functioneaza atat de bine pe cat ar trebui.

S.P.E.C.T. se poate folosi cu 2 trasoare de baza de iod, 123*I-beta-C.I.T. si 123*I-F.P.-C.I.T. cunoscut in lumea medicala ca Da.T.S.C.A.N. .

Scnarea P.E.T. foloseste un trasor, 18*F-dopa care este preluat de celulele de dopamina din substanta Nigra , cu cit sunt mai putine celule active cu atit scanerul va detecta o rata de acumulare mai mica.

In prezent se lucreaza pentru detectarea bolii parkinson printr-o analiza sanguina.

Care sunt tipurile de Parkinson?

Sindromul akinetic rigid este caracterizat prin intepenire si lipsa mobilitatii, incluzand degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si paralizia supranucleara progresiva.
Sindronul hiperkinetic este asociat cu mobilitate excesiva respectiv tremurul.
Degenerarea corticobazala are similitudini cu paralizia supranucleara, avand pe linga simptomele clasice si afectarea memoriei, perceptiei vizuale, vorbirii comportamentului.
Dementa cu corpi Lewy simptomatic prezentand caracteristici atit sindromului Alzaheimer cat si a bolii Parkinson.
Parkinsonul indus medicamentos se manifesta la 7 % din pacienti, aparind dupa tratamentul cu anumite medicamente.
Tremurul esential este diferit de tremurul in repaus, fiind un tremur de actiune, el devine evident, cind partea respectiva este folosita. Boala se manifesta progresiv.

Atrofia sistemica multipla are trei grupuri de simptome :

de tip Parkinson;
cerebrale cu dificultati de coordonare, miscari, echilibru;
dificultati de autonomie, respectiv controlul excretiei, transpiratie, sexuale etc.
Parkinson post encefalitic, a aparut in 1916, 1926 ca urmare a virozei encefalitis letargica, nemaifiind semnalata actual.
Paralizia progresiva supranucleara la care apar dificultati in mobilitatea ochilor, vorbire, deglutitie, echilibru.
Parkinsonul vascular apare ca urmare a unor atacuri mici de apoplexie intr-o parte a creierului.

Scale de evaluare a bolii Parkinson
Scala Universala

Stare	0	1	2	3	4
Intelect	Fara afectare	Afectare usoara	Pierdere moderata de memorie	Pierdere severa a memoriei, dezorientare in timp	Pierdere severa memorie, dezorientare, incapabil de rationament
Gandire	Fara	Stare de vis activa	Halucinatii bebigne	Halucinatii ocazionale	Halucinatii frecvente
Depresie	Fara	Trist sau vinovat	Depresie mai mult de o saptamana	Simptome vegetative	Simptome neurovegetative cu tendinte de suicid
Initiativa	Normala	Pasiv	Pierderea initiativei	Dezinteres pentru activitati zilice	Retras in sine
Vorbire	Normala	Usor afectat	Moderat afectat	Sever afectat	Neinteligibila
Salivatie	Normala	Usor mai abundenta	Moderat mai abundenta	Salivatie noaptea	Salivatie marcata
Deglutita	Normala	Rar se ineaca	Inecari ocazionale	Necesita ingerare alimente semisolide	Necesita sonda nazogas sau orogastrica
Scriere	Normala	Caractere mici	Cuvinte mici lizibile	Lizibil partial	Cuvinte ilizibile
Taiere Hrana	Normala	Afectare usoara	Uneori necesita ajutor	Nu poate taia, se poate hrani singur	Nu poate manca singur
Expresie faciala	Normala	Usoara hipomimie	Diminuare anormala a expresivitatii	Moderata hipomimie	Facies de masca
Bradikineziahipokinezia	Normala	Lentoare minima	Lentoare usoara	Lentoare medie	Lentoare marcanta

Dinamica pacientului este caracterizata de :

Caracteristica	Stabilitatea/ postura	Mers	Postura	Ridicarea de pe scaun
0	Normala	Normala	Normala	Normala
1	Se redreseaza fara ajutor	incetinit, cu pasi mici	Usor aplecata	Lenta
2	Cade daca nu este prins	Cu dificultate	Anormala	Folosind ca sprijin impingerea in maini sau de spatar
3	Cade spontan	Sever perturbat	Sever aplecata	Tendinta de a cadea pe spate

Mișcarea	Fața	Membru	Superior	Membru inferior	Gat
Tremor de repaus	0	Absent	Absent	Absent
	1	Usor si rar	Usor si rar	Usor si rar
	2	Usor si prezent	Usor si prezent	Usor si prezent
	3	Moderat	Moderat	Moderat
	4	Marcant	Marcant	Marcant
Tremor de actiune sau postura	0	Absent	Absent
	1	Usor si rar	Usor si rar
	2	Usor	Usor
	3	Moderat si prezent	Moderat si prezent
	4	Marcant	Marcant
Mișcari mani și picioare	0	Absent	Absent
	1	Usor si rar	Usor si rar
	2	Usor si prezent	Usor si prezent
	3	Moderat	Moderat
	4	Marcant	Marcant
Rigiditate	0	Absent	Absent	Absent
	1	Usor si rar	Usor si rar	Usor si rar
	2	Usor si prezent	Usor si prezent	Prezent
	3	Moderat	Moderat	Moderat
	4	Marcant	Marcant	Marcant

Scala HOEHN si YAHR modificata

Realizata in 1967, este o scala putin sensibila, dar fiabila, permite evaluarea globala in Boala Parkinson, clasificand-o intr-o evolutie de la 1 la 5.

Stadiul 1 cuprinde semne unilaterale care nu antreneaza handicap in viata cotidiana, simptome deranjante dar invalidante; tremor la nivelul unui membru.

Stadiul 2 cuprinde semne cu predominanta unilaterala, care antreneaza un oarecare handicap, simptomele sunt bilaterale; dizabilitatea motorie este minima; afectarea mersului si posturii; afectare bilaterala usoara recuperare a echilibrului.

Stadiul 3 cuprinde semne care atesta atingere bilaterala, cu o anumita instabilitate posturala, bolnavul ramanand totusi independent; incetinirea semnificativa a miscarilor corpului; afectarea precoce a echilibrului in timpul mersului sau ortostatiunii; disfunctiegeneralizata de severitate medie.

Stadiul 4 cuprinde semne care antreneaza un handicap sever si pierderea partiala a autonomiei, simptome severe; mersul este posibil doar pe distante limitate; rigiditate si bradikinezie severa; incapabil sa traiasca singur; tremorul poate fi mai diminuat decat in stadiile precoce.

Stadiul 5 in care, bolnavul este in scaun rulant sau la pat, fara autonomie, necesita ingrijire permanenta, invaliditate completa.